Pentru că e mai uşor să previ decât să tratezi!
Cum arată cancerul de sân, cum îl poţi recunoaşte, ce modificări prezintă practic sânul afectat? Înainte de a descrie pe larg toate acestea, trebuie însă făcută o precizare : singur examenul clinic nu poate pune diagnosticul de cancer, acesta poate fi pus numai pe baza unui examen anatomopatologic, adică în urma studierii la microscop a ţesutului afectat de boală, pe care îl obţinem în urma unei intervenţii chirurgicale.. Dar examenul clinic poate ridica suspiciunea unei malignităţi şi orientează către efectuarea examenului bioptic. Aşadar, sub câte forme se poate prezenta cancerul mamar?
Ce este cancerul?
Cu toţii vorbim îngroziţi de această afecţiune care mobilizează armate de cercetători şi bugete de zeci de ori mai mari decât bugetul României şi care reprezintă a treia cauză de mortalitate în lume. Ce este însă cancerul? Cancerul pleacă de la modificări în nucleul unei celule – creierul celulei – sub influenţa unor factori din mediu care determină celula să-şi “uite” programul şi să refuze să moară. Aceste celule se divid continuu, luând locul celulelor normale, fără însă să le îndeplinească funcţia, formează aglomerări celulare – formaţiuni tumorale, din care se desprind mici porţiuni ce se fixează în alte organe – metastaze, mergând pe calea vaselor sangvine sau limfatice sau invadând din aproape în aproape ţesuturile din jur. Organismul nu poate lupta împotriva lor pentru că nu le recunoaşte că fiind maligne, ele păstrându-şi aparenţa de celule self, proprii. Decesul survine prin complicaţii mecanice – formaţiunile tumorale cresc anarhic, realizând compresia organelor invecinate, prin complicaţii metabolice – organul înlocuit de celulele tumorale nu-şi mai îndeplineşte rolul în economia organismului sau prin complicaţiile legate de tratament, care pentru a fi eficient, trebuie să fie foarte agresiv.
Puţină ştiintă
Denumirea medicală a cancerului mamar este carcinom mamar. Punctul său de plecare este ţesutul glandular sau epiteliul canalelor galactofore. În ambele situaţii, ţesuturile epiteliale, de acoperire sau glandulare, sunt separate de ţesutul conjunctiv aflat sub el de o formaţiune acelulară numită membrana bazală. Această membrană bazală este prima barieră care limitează extensia cancerului apărut în ţesutul epitelial la ţesuturile din jur. Cancerul care nu a depăşit membrana bazală se numeşte carcinom în situ, este o formă incipientă, tratabilă, iar cancerul care a depăşit membrana bazală este un carcinom invaziv, mai avansat şi mai greu tratabil.
Evoluţia cancerului
Timpul de dublare a celulelor canceroase este cuprins între 23 şi 309 zile. Presupunând că rata de dublare a celulelor este constantă, plecându-se de la o singură celulă neoplazică, sunt necesari opt ani pentru ca tumoarea să atingă un cm în diametru (la această dimensiune tumora poate fi simţită la palpare. Dacă nu este tratat, cancerul mamar ucide o femeie în aproximativ trei ani (în medie). Dacă o femeie a avut cancer la unul din sâni, riscul apariţiei cancerului şi la sânul contralateral creşte cu un procent în fiecare an, ajungând să-l afecteze în 5-8% din cazuri. Doar in 1% din cazuri cancerul mamar este bilateral chiar în momentul diagnosticării sale.
Incidenţa cancerului mamar
Cancerul mamar deţine locul întâi printre neoplaziile maligne la femei, existând o uşoară scădere a incidenţei formelor avansate prin campaniile de prevenire şi depistare precoce. Incidenţa este mai mare la femei peste 40 de ani – peste 80%, şi doar 1,5% la femei sub 30 de ani, dar aceasta din urmă cifră este în creştere. Distribuţia geografică este în raport cu gradul de dezvoltare economică. Incidenţa este maximă în ţările dezvoltate şi considerabil mai mică în Asia, America de Sud si Africa. Femeile sunt predominant afectate, comparativ cu sexul masculin, existând un raport de 100 de cazuri la 1.
Cauze şi mecanisme de apariţie
Nu sunt precizate riguros, dar putem vorbi de factori de risc în prezenţa cărora boala apare mai frecvent. Aceştia sunt:
factorul genetic, adică moştenirea cromozomială; acest lucru se traduce prin creşterea riscului de a face cancer de sân de 2-3 ori pentru femeile care au sau au avut rude de gradul I – mama, sora – cu această afecţiune sau alt cancer genital;
dieta bogată în grăsimi, obezitatea, fumatul, consumul de alcool;
nuliparitatea (situaţia în care se află femeile care nu au purtat o sarcină la termen şi nu au născut); dimpotrivă, o primă sarcină înainte de 20 de ani reduce riscul cancerului de sân, ca şi alăptatul la sân;
pubertatea precoce şi menopauza tardivă;
existenţa unui alt cancer de ovar, corp uterin sau colon;
administrarea de hormoni estrogenici necontrabalansată de administrarea de progesteron;
radiaţiile ionizante.
Localizare
Dacă împărţim sânul în patru cadrane prin două perpendiculare la nivelul mamelonului, obţinem patru zone distincte ale sânului, pe care le numim după poziţia lor superoexternă, superointernă, inferoexternă, inferointernă. La ele se adaugă a cincea zonă, cea mamelonară sau centrală. Cel mai frecvent, cancerele mamare se localizează în cadranul superoextern (38,5%) şi central (29%).
Carcinomul mamar în situ
Există mai multe forme, cu punct de plecare celulele canalelor galactofore, uneori depistate ca mase palpabile. O formă aparte este boala Paget a sânului. Se manifestă ca o leziune a mamelonului (doar a mamelonului!), cu mici ulceraţii acoperite de cruste, care îndepărtate se refac uşor, sângerează cu uşurinţă. Mamelonul se poate retracta şi înfunda. În profunzimea mamelonului se poate palpa aproape constant o formaţiune tumorală nodulară. Acest tip de cancer reprezintă 3-5% din cancerele mamare şi survine în general la femeile aflate la climacteriu (menopauza) – incidenţa maximă este în jurul vârstei de 54 de ani. Este o formă pe care o putem depista usor datorită particularităţilor clinice, atât timp cât femeile sunt instruite. Se face obligatoriu biopsierea leziunii, cu examen anatomopatologic pentru diagnosticarea cu certitudine.
Carcinoame invazive
Ca şi caractere generale, cancerele apar sub forma unor mase de consistenţă fermă, relativ fixe faţă de ţesuturile din jur, cu margini imprecis definite, creând impresia că se prelungesc în restul sânului. Simptomatologia este reprezentată de durere, senzaţie de tensiune, creşterea temperaturii locale, prezenţa de scurgeri mamelonare, plisarea pielii situate deasupra tumorii. La examenul clinic, acestea se pot prezenta sub mai multe forme:
Cancer nodular – este o măsa dură, de dimensiuni variabile, cu limitele imprecise. Poate să adere la piele, infiltrând-o, dându-i aspectul de “coajă de portocală” sau producând retracţia acesteia, modificând relieful sânului – se observă în oglindă, când se ridică deasupra capului braţul de partea sânului afectat.
Schirul atrofic – este o formă particulară, întâlnit la femei mai în vârstă. Are loc retracţia fibroasă intensă a sânului, cu ştergerea iniţial a mamelonului, apoi a întregului sân. Este dur la palpare, cuprinde în timp şi părţile moi ale toracelui, dând aspect de “platoşă”. Tardiv în evolutie se poate ulcera.
Cancer encefaloid – este o formă rară. Tumoarea apare sub forma unei mase voluminoase, moi. Are dezvoltare rapidă şi în evoluţie poate prezenta mici noduli cutanaţi care se ulcerează.
Carcinom papilar – este situat imediat submamelonar, într-o structură chistică cu conţinut hemoragic. Este moale, friabil; arată ca o excrescenţă într-un canal galactofor.
Carcinom coloid – este o formă bine delimitată, conţinând o masă gelatinoasă, dispusă în mici spaţii cu perete propriu.
Carcinom acut inflamator – se mai numeşte mastită carcinomatoasă, este o formă rară, apare la femei tinere în sarcină sau lactaţie, bilateral. Sânii sunt tumefiaţi, roşii, fierbinţi, dureroşi. După infiltrarea pielii, aceasta are aspect de “coajă de portocală”. Are o evoluţie extrem de gravă şi rapidă.
Concluzie
formele clinice, macroscopice ale cancerului mamar sunt variate, putând fi uşor confundate cu alte leziuni sau chiar neglijate;
cele mai frecvente forme sunt cele nodulare, dure, cu limite imprecise, ce pot infiltra pielea de deasupra lor, cu mărirea de volum a ganglionilor limfatici axilari;
ca urmare a manifestărilor heterogene, diagnosticul de cancer mamar poate fi pus numai după o intervenţie chirurgicală cu examen anatomopatologic.