Astmul bronşic este o afecţiune relativ frecventă, iar numărul cazurilor este în continuă creştere. Impactul acestei boli asupra fiecărui pacient poate fi mare, prin costul ridicat al tratamentelor, prin limitarea activităţii fizice şi profesionale, prin nesiguranţa angajării unor proiecte solicitante.
Odată cu apariţia spasmului bronşic şi respectiv, cu scăderea cantităţii de aer care trece prin bronhiile îngustate, veţi prezenta unul sau mai multe dintre următoarele simptome:
Dificultate respiratorie (pe care medicii o numesc ,,dispnee”);
» În principal dificultate în a da aerul afară din plămîni ;
» Respiraţia se face cu efort şi este obositoare;
Respiratie şuierătoare (denumită medical ,,wheezing”);
» Este percepută şi de către cei din vecinătatea dvs, fără a fi necesare instrumente de ascultaţie.
Tusea
» Se manifestă deseori în accese prelungite, obositoare, în special în timpul nopţii sau la primele ore ale dimineţii;
» În cele mai multe cazuri este uscată, iritativă;
» Apare ca un reflex (tendinţă) de a ,,elibera’’ căile respiratorii.
» Există forme de astm care se manifestă numai prin tuse
Expectoraţia (nu este caracteristică astmului bronşic !)
» Criza se poate termina cu eliminarea unei mici cantităţi de expectoraţie groasă, lipicioasă, dificil de eliminat;
» Uneori, expectoraţia are culoarea galbenă ducînd la confuzii cu o infecţie respiratorie;
» Administrarea antibioticelor nu are utilitate în astmul bronşic decît în cazurile cu infecţie bronşică asociată dovedită prin laborator.
Constricţia toracică (senzaţia de apăsare pe piept);
» Împiedică respiraţia profundă;
Care sînt cei mai importanţi alergeni?
» Praful de casă care conţine microorganisme cu potenţial alergizant (acarieni), invizibile cu ochiul liber (care se hrănesc cu particule descuamate de pe piele);
» Din mediul casnic mucegaiurile, produsele de secreţie ale animalelor (pisica şi, într-o mai mică măsură câinele), ale păsărilor de casă, hrana peştilor de acvariu, gândacii de bucătărie pot fi la originea crizelor dvs.
» Dacă crizele apar preponderent în anumite perioade ale anului (în lunile mai, iunie, iulie) şi mai ales în zilele călduroase, cu vânt, se însoţesc de strănut şi conjunctivită atunci probabil aveţi sensibilizare la polen.
» Unele medicamente: aspirina, medicaţia folosită în reumatologie (diclofenac, indometacin, fenilbutazonă), medicaţie cardiologică (propranolol, metoprolol) etc. vă pot deteriora funcţia respiratorie;
» Infecţiile respiratorii virale reprezintă adeseori factori importanţi în declanşarea obstrucţiei bronşice;
» Când crizele de astm apar la locul de muncă sau imediat după încheierea lucrului, cu dispariţia lor în weekend-uri sau concedii, factorul declanşator este un alergen (sau iritant) profesional: făina de grîu, medicamente, substanţe chimice (coloranţi, vopsele, lacuri, formol, acetonă) etc.
O serie de factori non-alergici pot declanşa crizele (sau întreţin inflamaţia bronşică):
» Poluanţii atmosferici, ceaţa, fumul;
» Aerul rece;
» Fumatul activ şi pasiv;
» Efortul fizic, mai ales în aer rece, poate declanşa o criză în special după încetarea eforului;
» Stresul;
» Refluxul gastro-esofagian;
» Factori endocrinieni care pot declanşa simptomele premenstrual sau postmenopauză;
» Coloranţii şi aditivii alimentari (tartrazina din băuturi răcoritoare colorate, ex.Fanta).
Chiar dacă nu există restricţii alimentare speciale pentru pacienţii astmatici, recomandăm totuşi să evitaţi, din cauza posibilelor reacţii încrucişate, unele produse cu potenţial alergizant: căpşuni, fragi, zmeură, mure (crude sau preparate!), crustacee, arahide, băuturi răcoritoare colorate şi produsele conservate cu aditivi alimentari în exces (tartrazină – E102, metabisulfit de sodiu – E223, E224, arome, etc). Uneori chiar ouălele (albuşul) şi peştele pot cauza alergii.
1. Reduceţi în primul rând contactul cu praful de casă!
» Renunţaţi la obiectele mai puţin utile (bibelouri, tablouri, scrumiere), carpete, draperii groase, covoare, mochete care acumulează praf;
» Utilizaţi un covor din plastic, lavabil;
» Folosiţi mobilă cât mai puţină şi cât mai simplă, fără tapiţerii (tapiţate eventual doar cu piele sau înlocuitori);
» Aplicaţi măsurile de mai sus cel puţin pentru camera în care vă petreceţi cel mai mult timp;
» Folosiţi saltele şi perne fără puf sau pene si feţe de pernă şi huse pentru saltele din materiale sintetice, impermeabile;
» Există în comerţ huse şi perne speciale;
» Spălaţi lenjeria de pat în apă fierbinte şi uscaţi-o la soare;
» Evitaţi curăţenia prin scuturare, periere, măturare; folosiţi aspiratorul (ideal cel cu filtru de apă!) şi acoperiţi gura cu o mască de tifon umezit;
2. Ventilaţi corespunzător locuinţa, în special baia si bucătăria, pentru a împiedica formarea mucegaiului;
3. Dacă este necesar delegaţi un membru al familiei să folosească spray-ul contra gândacilor numai când nu sunteţi acasă şi apoi să aerisească foarte bine toate încăperile;
4. Dacă prezentaţi crize după expunerea la polen, încercaţi pe cât posibil, să staţi în casă în perioadele de polenizare (mai ales în lunile mai – iunie), cu ferestrele închise, în special în zilele senine, cu vânt;
5. Renunţaţi la animalele de casă, păsări, peşti, plante de apartament;
6. Dacă factorul declanşator este o substanţă de la locul de muncă (crizele dispar în week-end sau în concedii !) luaţi măsuri tehnologice care să reducă contactul cu această substanţă : ventilarea spaţiului, măşti cu filtru iar în extremis schimbarea locului de muncă (medicul specialist în Medicina Muncii vă poate fi de un real folos).
7. Există o serie de măsuri cu caracter general care pot îmbunătăţi condiţia dvs respiratorie:
» Evitaţi fumatul activ si pasiv;
» Evitaţi spray-urile de cameră şi deodorantele pe bază de aerosoli; sînt permise deodorantele cu bilă;
» Practicarea unor sporturi nu este contraindicată; puteţi practica înotul, jogging-ul, dar evitaţi aerul rece şi uscat ori atmosfera poluată. Dacă trebuie să vă deplasaţi în aerul rece care vă poate declanşa o criză ori aveţi antecedente de crize declanşate de efort, aceasta se poate preveni prin administrarea de spray de criză (1-2 pufuri) înainte de efort;
» Evitaţi medicamentele care vă pot declanşa crizele (Aspirina, Diclofenacul, Propranololul, etc) şi înlocuiţi-le ori de câte ori este posibil (Ex. Înlocuiţi aspirina cu paracetamol în cazul în care aţi răcit);
» Trataţi energic infecţiile respiratorii virale şi afecţiunile ORL (rinite, sinuzite) care pot contribui la alterarea condiţiei bolii;
» Vaccinaţi-vă antigripal anual iar dacă aveţi peste 60 ani puteţi beneficia de vaccinare antipneumococică (se repetă la 5 ani!);
» Evitaţi pe cât posibil stresurile de orice fel; problemele emoţionale pot scade răspunsul la tratament sau chiar pot declanşa crizele;
» Dacă vă puteţi alege oraşul de domiciliu preferaţi oraşele cu altitudine mai ridicată sau, chiar în cadrul aceluiaşi oraş, cartierele situate pe platouri, unde concentraţia de poluanţi este mai mică;
» Concediile la munte pot fi benefice (la altitudine concentraţia de acarieni este minimă !);
» Evitaţi deplasările la ţară cu cazări în case bătrâneşti sau nelocuite, care au mult mobilier vechi, covoare de lână, perne de puf, plapumi neaerisite, etc. Aceste case au o încărcătură de alergeni extraordinar de bogată care pot să vă producă crize severe, prelungite.