Abbey

abbey-ck.jpg

Ingrediente necesare

2/4 gin
2/4 suc de portocale, câteva picături de Orange Bitter

Citat in numeroase reţetare internaţionale, este un cocktail clasic pentru după-amiază. Nu se cunoaşte originea numelui său (abbey, în limba engleza, înseamna „mănăstire”).

Preparare
Se agită puternic în shaker toate ingredientele cu gheaţa cristalizată şi se toarnă, filtrându-l, în cupa mică pentru cocktail. Se decorează la sfârşit cu o vişina mică, aşezată pe marginea paharului.

Recomandări
Prima constă, pur şi simplu, în înlocuirea picăturilor de Orange Bitter cu Angostura Bitter, servind, apoi, cocktailul într-un pahar old fashioned. Varianta cea mai importantă este, însa, cea compusă din 2/4 gin, 1/4 suc de portocale, 1/4 vermouth roşu şi câteva picături de Orange Bitter. Decorarea poate fi aceeaşi ca în reţeta de bază. În variantă, crusta, marginea paharului, udată în prealabil cu suc de portocale, este trecută prin zahăr; în acest caz, decoraţiunea va fi o coajă de portocală tăiată în spirală.

Sperăm să vă placă acest cocktail!

Posted in retete bucatarie | Comments Off on Abbey

Cartofi prăjiţi cu roşii!

cartofi-cu-rosii.jpg

Ingrediente necesare:
700 g cartofi1 ceapă
1 lingură untură de porc
sare
piper alb măcinat
2 roşii mari
1 ardei iute murat
1 căţel de usturoi

Timp de preparare: cea 3/4 ore Cca 150 kcal/porţie

Preparare
1. Cartofii se decojesc şi se taie în felii subţiri. Ceapa se taie în cuburi.
2. Untura se pune într-o tigaie mare la încins şi se prăjesc cartofii cu ceapa, amestecând din când în când. Se sărează, se piperează, se reduce focul şi se prăjesc încă 20 de minute.
3. În acest timp, se crestează roşiile, se opăresc cu apă fierbinte, se decojesc, se îndepartează codiţele şi se taie în patru. Ardeiul iute se curăţă de sâmburi, iar usturoiul se înjumătăţeşte. Toate aceste ingrediente se fac piure şi se sărează puţin.
4. Piureul de ardei iute-roşii se toarnă peste cartofi şi se lasă totul să fiarbă aproximativ 5 minute până ce cartofii se înmoaie şi sosul a dat un clocot.

Se consumă cu salată.

Vă dorim poftă mare!

Posted in retete bucatarie | Comments Off on Cartofi prăjiţi cu roşii!

David Hasselhoff alcoolic?

david-hasselhoff-1.jpg

Actorul David Hasselhoff  a fost dat jos din avionul companiei British Airways din cauza st[rii avansate de ebrietate `n care se afla. Starul Baywatch neag[ `ns[ orice acuza\ie, declar]nd c[ a cobor]t din avion din proprie in ini\iativ[ deoarece i se f[cuse r[u. Impresarul actorului a afirmat c[ d-l Hasselhoff suferea de efectele secundare ale unor medicamente pe care le ia pentru o infec\ie la m]n[.

Posted in stiri | 2 Comments

Paris Hilton s-a impacat cu Nicole Richie.

paris-and-nicole-1.jpg

Dup[ ce s-a certat cu cea Lindsey Lohan dup[ ce a trimis mesaje scandaloase dup[ propriul email, se pare c[ Paris Hilton are nevoie acum de o nou[ prieten[. Drept urmare,  Paris s-a `mp[cat de cur]nd cu Nicole Richie, prietena ei din copil[rie =i astfel a `ncheiat conflictul pe care `l avea cu aceasta de `nc[ acum doi ani, c]nd Nicole a fost acuzat[ c[ a publicat pe intrernet un film porno cu Paris.

Posted in stiri | Comments Off on Paris Hilton s-a impacat cu Nicole Richie.

Sotul lui Britney homosexual?

Britney Spears l-a concediat zilele trecute pe b[iatul care cur[\a piscina din casa sa din Malibu deoarece se pare c[ devenise cam prietenos cu so\ul acesteia, Kevin Federline. B[iatul din cas[, nimeni altul dec]t fiul unui guru local, pretinde c[ nu a f[cut dec]t s[ stea de vorb[ cu Kevin: “St[team =i noi pu\in de vorb[, c]nd Spears a intrat url]nd la Kevin c[ toat[ ziua nu face nimic. P[rerea mea este c[ `l cam \ine `n les[.”

Posted in stiri | Comments Off on Sotul lui Britney homosexual?

Dietetica sexualitatii

“Elixirele” dragostei  

~nc[ din cele mai vechi timpuri s-a constatat c[ exist[ o legatur[ `ntre alimenta\ie =i sexualitate. Gastronomia ne ajut[ mai mult dec]t credem s[ avem o via\[ sexual[ a=a cum ne-o dorim: delicatese =i deserturi rafinate, b[uturi, condimente =i mirodenii din toate col\urile lumii sunt tot at]tea elixire afrodisiace, c]t se poate de reale =i la `ndem]na oricui. Dintre toate pl[cerile vie\ii, amorul este instinctul vital cel mai puternic =i nu numai la v]rsta tinere\ii; el domin[ fiin\a uman[, cu anumite nuan\e, pe tot parcursul vie\ii.Termenul de “elixire” se refer[ at]t la fructe, plante, b[uturi sau amestecuri cu propriet[\i afrodisiace, c]t =i la alte metode =i mijloace terapeutice care stimuleaz[ activitatea sexual[.Via\a sexual[ este o necesitate pentru un organism normal, asigur]nd o bun[ stare de s[n[tate fizic[ =i psihic[, dragoste de via\[, o stare “de bine”, mul\umire, bun[tate, generozitate. Insatisfac\ia sexual[ creeaz[ omului st[ri de nelini=te, nemul\umire, agita\ie psihic[, egoism, irascibilitate =i chiar atitudini antisociale. Rela\ia intim[ dintre un b[rbat =i o femeie trebuie s[ fie un moment “magic”, plin de erotism, cu satisfac\ii pentru ambii parteneri. ~n acest sens, un rol important `i revine preludiului =i “stimulentelor” create de inventivitatea omului, care =i-au dovedit eficien\a de-a lungul timpului.  Via\a sexual[ presupune un consum foarte mare de tr[iri psihice =i un efort fizic sus\inut. Pentru maximizarea performan\elor este necesar[ o s[n[tate fizic[ =i psihic[ perfect[.Dietetica sexualit[\ii impune o serie de obiceiuri alimentare ra\ionale, recomand]ndu-se, `n primul r]nd, alimente de natur[ vegetal[ =i numai `n al doilea r]nd cele de origine animal[.S-a constatat c[ `n perioadele de activitate sexual[ b[rbatul =i femeia au nevoie de un num[r diferit de calorii:Pentru b[rba\i: 2800-3200 calorii zilnicPentru femei: 1800-2000 calorii zilnic 

Principalele categorii de alimente =i b[uturi utilizate ca stimulente de omul modern =i influen\a lor asupra vie\ii sexuale. 

Alimente de origine vegetal[. Legumele =i fructele pe care trebuie s[ le incluzi `n alimenta\ia ta sunt: \elina, sparanghelul, spanacul, p[trunjelul, =tevia, fasolea, soia, usturoiul, ceapa, ardeiul iute, morcovii, andivele, varza, salata verde, bananele, cap=unele, piersicile, perele, merele, castanele, mango, curmalele, smochinele, migdalele, nucile, alunele. Un rol important revine condimentelor =i mirodeniilor, care dau savoare =i tonific[ organismul.Alimente de origine animal[: carnea de m]nzat preparat[ la gr[tar, ou[le, laptele, br]nzeturile. Cafeaua este principalul stimulent al omului modern. Este adev[rat c[ o cea=c[ de cafea este un elixir minunat, deoarece con\ine cofein[ =i induce “o stare de bine”. Un num[r mare de cafele duce la dispari\ia efectului binef[c[tor =i eviden\ierea celor malefice (cre=terea tensiunii arteriale, nervozitate, afec\iuni gastrice). B[uturile alcoolice. Este adev[rat c[ acestea au rolul de a stimula libidoul. Totodat[, consumul excesiv de alcool are efecte negative, mai ales pentru b[rba\i, `n sensul c[ poate impiedica orice `ncercare de a face dragoste, deoarece provoac[ dorin\a, dar ia din performan\[.  O cantitate moderat[ de alcool are efecte stimulative, reduce teama =i inhibi\iile. Trebuie `ns[ evitat[ o cantitate mai mare de un gram de alcool pur pe kilogram, deoarece afecteaz[ performan\ele sexuale. De exemplu, la o greutate de 75 kg po\i s[ consumi cel mult o jum[tate de sticl[ de vin. B[uturile alcoolice consumate `n cantitate mare constituie un deprimant al sistemului nervos, contribuie la diminuarea func\iilor sexuale =i cresc impulsivitatea, irascibilitatea =i chiar violen\a. Berea. La prima vedere, berea este o b[utur[ hr[nitoare, cu un con\inut mic de alcool, deci ar putea fi un bun afrodisiac. ~n realitate, singura bere considerat[ u=or afrodisiac[ este berea neagr[. Vinul poate fi un puternic afrodisiac, mai ales dac[ este bine condimentat. Este renumit “Afrodisiacul lui Hipocrate”, un elixir pe baz[ de vin, care se prepar[ din urm[toarele ingrediente: vin ro=u combinat cu cui=oare, scor\i=oar[, ghimbir, vanilie =i zah[r. Speciali=tii `n sexologie consider c[ unul-dou[ pahare de vin bun, servite cu o m]ncare bun[, `ntr-o companie pl[cut[ =i `ntr-o atmosfer[ intim[, pot constitui preludiul unei nop\i fierbin\i de dragoste.Pentru a crea o atmosfer[ plin[ de farmec =i magie, exist[ c]teva accesorii care fac parte din arta seduc\iei: muzica senzual[, culorile calde (`n special portocaliul), =oaptele insinuante, lenjeria sexi, parfumurile seduc[toare, lum]n[rile =i be\i=oarele parfumate, uleiurile aromate (santal, mosc, iasomie, trandafir), lumina difuz[ =i mult[ dragoste.

Posted in diete pentru slabit | Comments Off on Dietetica sexualitatii

Regim ultrarapid de vara

Vre\i s[ merge\i la mare =i nu v[ place cum ar[ta\i `n costumul de baie? V[ recomand[m cel mai rapid regim de sl[bire al acestei veri. Astfel, `n doar cinci zile ve\i da jos kilogramele nedorite.  

Ziua 1: Mic dejun: un iaurt degresat, doi biscui\i dietetici,  Pr]nz: pilaf cu ro=ii (60 g pilaf  cu 100 gr ro=ii decojite), salata de var[,  Cin[: pe=te la gr[tar cu suc de l[m]ie, o ro=ie feliat[  

Ziua 2: Mic dejun: dou[ felii de p]ine de secar[ pr[jit[ cu miere, un ceai verde Pr]nz: o sup[ de legume, o salat[ de crudit[\i cu l[m]ie =i ulei de m[sline Cin[: un filé de pe=te afumat =i o salat[ verde cu suc de l[m]ie =i ro=ii  

Ziua 3: Mic dejun: 200 ml lapte degresat, cereale integrale,  Pr]nz: piept de pui la gr[tar, soté de legume Cina: o salat[ de fructe (300 g), un iaurt degresat  

Ziua 4: Mic dejun: 200 ml lapte degresat, musli,  Pr]nz: un piept de pui la gr[tar, fiert sau fript, soté de ciuperci sau legume asortate Cin[: salat[ de morcovi ra=i cu ulei de m[sline =i suc de l[m]ie, pe=te din conserv[ (ton)  

Ziua 5: Mic dejun: un iaurt dietetic, un croissant Pr]nz: o pulp[ de pui fript[ sau fiart[ cu cartofi nature,  Cin[: un bol de sup[ de legume caldu\[

Posted in diete pentru slabit | Comments Off on Regim ultrarapid de vara

Explicarea fenomenelor paranormale!

Cercet[torii ru=i lucreaz[ la o metod[ care s[ nu depind[ de ace=ti factori, ci care s[ func\ioneze `ntotdeauna, cu condi\ia ca frecven\a corect[ s[ fie folosit[. ~ns[, cu c]t este mai evoluat[ con=tiin\a unui individ, cu at]t este mai pu\in[ nevoie de orice tip de mecanism: o persoan[ poate ob\ine aceste rezultate de una singur[. +tiin\a va `nceta `ntr-un final s[ r]d[ de aceste idei =i va confirma =i explica rezultatele. +i nu se termin[ aici.Cercet[torii ru=i au descoperit, de asemenea, c[ ADN-ul nostru poate cauza tipare neregulate `ntr-un vid, produc]nd astfel g[uri de vierme magnetizate. G[urile de vierme sunt echivalentele microscopice ale a=a-numitelor pun\i Einstein-Rosen din apropierea g[urilor negre (l[sate de stele care au explodat). Acestea sunt leg[turi de tunel `ntre zone complet diferite din univers prin care informa\ia poate fi transmis[ `n afara timpului =i spa\iului. ADN-ul atrage aceste p[rticele de informa\ie =i le trimite mai departe c[tre con=tiin\a noastr[. Acest proces de hipercomunicare (telepatie, channeling) este mult mai u=or de folosit `ntr-o stare de relaxare.Stresul, `ngrijorarea sau un intelect hiperactiv impiedic[ hipercomunicarea sau informa\ia va fi complet distorsionat[ sau inutil[. ~n natur[, hipercomunicarea a fost aplicat[ cu succes timp de milioane de ani. Fluxul de via\[ organizat al insectelor demonstreaz[ acest lucru cu prisosin\[.Omul modern o cunoa=te doar la un nivel mult mai subtil numit „intui\ie”. ~ns[ =i noi ne putem rec]=tiga utilizarea sa complet[. Ca exemplu din natur[, atunci c]nd o regin[ furnic[ este separat[ de colonia ei, furnicile lucr[toare care au r[mas vor continua s[ construiasc[ intens `n conformitate cu planul. ~ns[, dac[ regina este ucis[, toat[ activitatea din colonie se opre=te. Nicio furnic[ nu va =ti ce s[ fac[. Se pare c[ regina transmite supu=ilor ei „planurile de construire” – chiar dac[ se afl[ la mare distan\[ – prin intermediul con=tiin\ei de grup. Se poate g[si oric]t de departe, cu condi\ia s[ fie `n via\[.La oameni, hipercomunicarea se `nt]lne=te cel mai adesea atunci c]nd o persoan[ dob]nde=te dintr-o dat[ accesul la informa\ia care se afl[ `n afara bazei de cunoa=tere a cuiva. Acest gen de hipercomunicare este apoi experimentat ca intui\ie sau inspira\ie (de asemenea, `n trans[). De exemplu, compozitorul italian Giuseppe Tartini a visat `ntr-o noapte c[ un demon st[tea l]ng[ el =i c]nta la vioar[. A doua zi, Tartini a reu=it s[ noteze cu exactitate piesa din memorie. A numit-o sonata „Trilul diavolului”.Timp de mul\i ani, un asistent medical de 42 de ani a visat o situa\ie `n care era conectat la un fel de CD-ROM de cunoa=tere din care i se transmitea informa\ie verificabil[ din toate domeniile imaginabile, pe care =i-o putea aminti diminea\a. Era o asemenea avalan=[ de informa\ii, `nc]t parc[ desc[rca `n fiecare noapte o `ntreag[ enciclopedie. Majoritatea informa\iilor se aflau `n afara cunoa=terii sale personale =i atingea detalii tehnice despre care nu =tia absolut nimic. Atunci c]nd hipercomunicarea se produce, se pot observa `n ADN, ca =i `n oameni, fenomene supranaturale.Oamenii de =tiin\[ ru=i iradiau mostre ADN cu raze laser. Pe ecran, se formeaz[ un anumit tipar de unde. Atunci c]nd au `nl[turat mostra de ADN, tiparul nu a disp[rut, ci a r[mas.Multe experimente controlate au ar[tat c[ tiparul continu[ s[ vin[ de la mostra `nl[turat[, a c[rei c]mp de energie a r[mas de unul singur. Acest efect este numit acum efectul de ADN fantom[. Teoria spune c[ energia din afara spa\iului =i timpului curge `n continuare prin g[urile de vierme activate dup[ ce ADN-ul a fost `nl[turat.Efectele secundare `nt]lnite cel mai adesea `n hipercomunicarea oamenilor sunt c]mpurile electromagnetice inexplicabile din apropierea persoanei `n cauz[.Mecanismele electronice precum CD playerele pot fi iritate =i pot `nceta s[ func\ioneze ore `ntregi. Atunci c]nd c]mpul electromagnetic se disipeaz[ `ncet, mecanismul func\ioneaz[ normal din nou. Mul\i vindec[tori =i oameni cu capacit[\i extrasenzoriale cunosc acest efect din munca lor: cu c]t atmosfera =i energia sunt mai bune, cu at]t este mai „obositor” pentru mecanismele de `negistrare, deoarece ele `nceteaz[ s[ func\ioneze chiar `n acele momente.Adeseori, p]n[ a doua zi totul revine la normal. Probabil c[ citirea acestor r]nduri `i lini=te=te pe mul\i, deoarece nu are nicio leg[tur[ cu faptul c[ sunt inap\i din punct de vedere tehnic; `nseamn[ c[ ei sunt buni pentru hipercomunicare.~n cartea lor, „Vernetzte Intelligenz”, Grazyna Gosa si Franz Bludorf explic[ aceste leg[turi cu precizie =i claritate. Autorii citeaz[, de asemenea, surse ce presupun c[ `n vremurile timpurii umanitatea sem[na perfect cu animalele: era conectat[ foarte puternic la con=tiin\a de grup =i, prin urmare, se comport[ ca un grup. Pentru a dezvolta =i experimenta individualitatea `ns[, noi, oamenii a trebuit s[ uit[m aproape complet hipercomunicarea. 

~n prezent, c]nd suntem relativ stabili `n con=tiin\a noastr[ individual[, putem crea o nou[ form[ de con=tiin\[ de grup – =i anume una `n care s[ dob]ndim accesul la toat[ informa\ia prin intermediul ADN-ului nostru, f[r[ a fi for\a\i sau controla\i de la distan\[ `n legatur[ cu ce s[ facem cu acea informa\ie. Noi =tim acum c[ exact a=a cum folosim internetul, ADN-ul nostru poate distribui informa\ie adecvat[ `n re\ea, poate prelua informa\ie din re\ea =i poate stabili contacte cu al\i participan\i la retea. Vindecarea la distan\[, telepatia sau „sim\irea la distan\[” `n leg[tur[ cu starea altuia pot fi astfel explicate. Unele animale =tiu foarte bine atunci c]nd st[p]nii lor pl[nuiesc sa se `ntoarc[acas[. Acest lucru poate fi interpretat =i explicat mai nou prin conceptele =tiintei de grup =i a hipercomunic[rii.Orice con=tiin\[ colectiv[ nu poate fi utilizat[ ra\ional pentru o anumit[ perioad[ de timp f[r[ o individualitate distinctiv[; altfel ne-am `ntoarce la instinctul primitiv de turm[ care este manipulat cu u=urin\[. Hipercomunicarea `n noul mileniu reprezint[ ceva foarte diferit. Cercet[torii consider[ c[ dac[ oamenii cu individualitate complet[ ar rec]=tiga con=tiin\a de grup, ar avea o putere dumnezeiasc[ de a crea, modifica =i modela lucruri pe P[m]nt! +i umanitatea chiar se `ndreapt[ colectiv c[tre o asemenea con=tiin\[ de grup nou[.Cincizeci de procente dintre copii vor deveni o problem[ din momentul `n care merg la =coal[, deoarece sistemul „`ngr[m[de=te” pe toat[ lumea la un loc =i ace=tia necesit[ ajust[ri. ~ns[ individualitatea copiilor de ast[zi este at]t de puternic[, `nc]t ei refuz[ aceste ajust[ri =i se opun renun\[rii la particularit[\ile lor `n cele mai variate feluri. ~n acela=i timp, se nasc din ce `n ce mai mul\i copii clarv[z[tori.Ceva din ace=i copii se lupt[ pentru a se `ndrepta c[tre con=tiin\a de grup de noul tip =i nu mai pot fi supu=i. Ca o regul[, vremea, de exemplu, este foarte dificil de influen\at de un singur individ, `ns[ poate fi influen\at[ de con=tiina de grup (ceva ce nu este deloc nou pentru unele triburi indigene).Vremea este puternic influen\at[ de frecven\ele de rezonan\[ ale P[m]ntului (frecven\ele Schumann).~ns[, exact acelea=i frecven\e se produc =i `n creierul nostru, iar atunci c]nd mai mul\i oameni `=i sincronizeaz[ g]ndirea sau c]nd indivizi (mae=trii spirituali, de exemplu) `=i concentreaz[ g]ndurile ca un laser, atunci nu este deloc uimitor c[ pot influen\a vremea. O civiliza\ie modern[ care `=i dezvolt[ con=tiin\a de grup nu ar avea nici probleme de mediu, nici goluri de energie: dac[ ar folosi asemenea puteri mentale ca o civiliza\ie unificat[, ar avea controlul energiilor planetei sale-cas[ ca o consecin\[ natural[. Atunci c]nd un num[r mai mare de oameni se unific[ `ntr-o inten\ie mai `nalt[, cum ar fi medita\ia pentru pace – se dizolv[, de asemenea, =i poten\ialele pentru violen\[.

Posted in fenomene paranormale | Comments Off on Explicarea fenomenelor paranormale!

Factorii de risc privind bolile cardiovasculare!

+tiai c[ stilul de via\[ `\i influen\eaz[ `n mod direct s[n[tatea inimii? Factori precum stresul, alimenta\ia bogat[ `n colesterol =i gr[simi, lipsa activit[\ii fizice, consumul de alcool, tutun =i cafea, `naintarea `n v]rst[ influen\eaz[ sistemul circulator. Descoper[ `n ce masur[ po\i modifica, trata =i controla factorii care m[resc riscurile bolilor cardiovasculare.  

Obezitatea =i greutatea supraponderal[ – oamenii care au un exces de gr[simi `n organism sunt predispu=i multor probleme de s[n[tate precum: hipertensiunea arterial[, hipercolesterolemia, un nivel ridicat al trigliceridelor, diabetul =i bolile coronariene. Multe persoane obeze si supraponderale se confrunt[ cu nenum[rate dificult[\i `n lupta `mpotriva kilogramelor `n plus. Nu uita `ns[ c[ p]n[ =i o pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativ[ reduce hipertensiunea arterial[ =i nivelul colesterolului total. Dac[ nu po\i sl[bi, apeleaz[ la indica\iile medicului nutri\ionist. ~ncearc[ s[ atingi o greutate corespunz[toare =i apoi s[ o men\ii. Pentru a pierde din greutate, femeile ar trebui s[ consume `ntre 1200 =i 1500 de calorii pe zi, `ns[ nu mai pu\in de 1200, `n timp ce b[rba\ii ar trebui s[ se `ncadreze `ntre 1500 =i 1800 de calorii pe zi, dar nu mai pu\in de 1500.  

Diabetul zaharat – diabetul este o boal[ `n care organismul nu mai r[spunde corespunz[tor hormonului insulin[. Organismul are nevoie de insulin[ pentru a tranforma zah[rul, amidonul =i alte alimente `n energie. Diabetul (boala ce se caracterizeaz[ prin cre=terea cantit[\ii de zah[r `n s]nge =i `n urin[) se `nt]lne=te sub dou[ forme principale:  Diabetul juvenil apare `nc[ din primii ani de via\[. Persoanele care se confrunt[ cu aceast[ form[ de diabet prezint[ o deficien\[ insular[ primar[ =i trebuie s[ `=i fac[ insulina pentru a r[m]ne `n via\[. A doua form[ de diabet este cea mai `nt]lnit[ form[ =i apare de obicei `n cazul adul\ilor de v]rst[ mijlocie. Obezitatea =i inactivitatea fizic[ sunt principalii factori de risc ai acestei boli. ~ntr-o form[ u=oar[, diabetul poate trece nedetectat pentru mai mul\i ani. Diabetul netratat creeaz[ probleme medicale serioase, incluz]nd bolile cardiovasculare. Chiar dac[ nivelul de glucoz[ se afl[ sub control, diabetul m[re=te riscurile atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale =i ale hipertensiunii arteriale. Tensiunea arterial[ a unui diabetic trebuie s[ fie mai sc[zut[ de 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii mor din cauza uneia dintre afec\iunile cardiovasculare. Pentru oamenii care se confrunt[ cu diabetul este foarte important s[ consulte medicul =i s[ mearg[ periodic la control. Controlul greut[\ii, exerci\iile fizice, chiar medica\ia sunt lucruri ce trebuie respectate de diabetici pentru a reduce factorii de risc la care sunt supu=i. 

2. Factorii de risc ce nu pot fi controla\i:~naintarea `n v]rst[ – atacurile de inim[ se pot declan=a la orice v]rst[. Cu toatea acestea, o dat[ cu trecerea anilor cre=te riscul confrunt[rii cu una dintre afec\iunile cardiovasculare. Sexul masculin. Comparativ cu femeile, b[rba\ii prezint[ un risc accentuat fa\[ de diferitele boli cardiovasculare. Femeile se confrunt[ cu ace=ti factori de risc, mai ales dup[ perioada `n care se instaleaz[ menopauza. Ereditatea. Dac[ fratele, tat[l sau bunicul t[u au suferit un atac de inim[ `nainte de 55 de ani sau sora, mama sau bunica ta s-au confruntat cu afec\iuni cardiovasculare, =i tu po\i prezenta factori de risc m[rit. Unele familii sunt condi\ionate genetic privind cre=terea nivelului de colesterol sau a trigliceridelor. Diabetul, ca =i hipertensiunea arterial[, se pot transmite de la o genera\ie la alta. Bine`n\eles, este adev[rat c[ =i stilul de via\[ caracteristic fiec[rei familii poate accentua sau diminua factorii de risc. De exemplu, membrii unei familii pot fi supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau pot avea o alimenta\ie bogat[ `n gr[simi =i colesterol. Tocmai pentru c[ nu po\i controla mo=tenirea ereditar[, este cu at]t mai important s[ tratezi =i s[ controlezi la timp to\i factorii de risc pentru a evita afec\iunile cardiovasculare.  

 

3.Alti factori de risc ai bolilor cardiovasculare: 

 

Reactia in fata stresului – toata lumea se confrunta cu stresul, insa, fiecare persoana are stilul specific de a reactiona in fata lui. Stresul acumulat intr-o cantitate sporita pe o durata lunga de timp si reactia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme (mancatul excesiv, fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare. Gaseste modalitati sanatoase pentru a-i tine piept stresului. Daca simti ca reactia ta fata de stres iti influenteaza negativ sanatatea apeleza la indicatiile doctorului.  

Alcoolul consumat in exces mareste tensiunea arteriala, conducand la insuficienta cardiaca sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o bautura alcoolica pe zi. Barbatilor le este permisa consumarea a doua bauturi alcoolice pe zi. Daca nu bei, nici nu te gandi sa schimbi acest lucru, iar daca bei, incearca sa o faci intr-o maniera moderata. Pentru a preveni malformatiile nou-nascutilor, femeile insarcinate nu trebuie sa consume bauturi alcoolice sub nici o forma.  

Consumul de droguri – drogurile intravenoase cauzeaza endocardita si atacul de inima. Consumul de cocaina determina producerea accidentelor vasculare cerebrale si a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatala de la prima incercare.  

Batranetea si menopauza – cu cat o femeie inainteaza in varsta, cu atat mai mult se expune riscurilor de a se confrunta cu bolile cardiovasculare. Daca menopauza este provocata pe cale chirurgiala prin indepartarea uterului si a ovarelor, factorii de risc se agraveaza. Daca menopauza apare pe cale naturala, riscurile se diminueaza. O data ce se instaleaza menopauza, milioane de femei recurg la terapia de substitutie cu estrogen (ERT – estrogen replacement therapy). Aceasta terapie reduce simptome precum bufeurile si protejeaza organismul de osteoporoza. Pentru a preveni cancerul uterin, progestativul este administrat femeilor care mai au uter. Aceasta metoda este cunosuta sub numele de terapie de substitutie hormonala (HRT – hormone replacement therapy). Femeile care sunt predispuse afectiunilor cardio-vasculare trebuie sa tina cont de:  

Cele 2 terapii ERT-ul si HRT-ul nu trebuiesc aplicate pentru a preveni alte boli cardiovasculare; Decizia de a continua sau de a intrerupe ERT-ul sau HRT-ul trebuie sa aiba la baza stabilirea beneficiilor (prevenirea osteoporozei) sau a dezavantajelor (producerea cancerului de san).  

Dictionar de termeni  

(Informatii preluate din “Larousse Dictionar de Medicina”: Bucuresti, Univers Enciclopedic 1998; www.universenciclopedic.ro) 

 

Colesterol – substanta lipidica, sintetizata, in principal, de catre ficat. Principalele surse alimentare de colesterol sunt galbenusul de ou, maruntaiele, produsele lactate, carnea si pestele. Estrogen – hormon secretat de catre ovar si al carui nivel sanguin, crescand, joaca un rol in ovulatie. Hipercolesterolemie – crestere anormala a nivelului de colesterol din sange. Chiar daca pe termen scurt hipercolesterolemia nu provoaca nici un simptom, prin trecerea anilor ea se complica prin ingrosarea peretilor arterelor. Hipertensiune arteriala – crestere anormala, permanenta sau paroxistica a tensiunii arteriale in repaus. HDL – lipoproteine de densitate mare indeparteaza colesterolul de peretele vaselor si il duc in ficat, care il poate reutiliza. LDL – lipoproteine de mica densitate, deosebit de bogate in colesterol, fiind susceptibile sa se depuna pe peretii arterelor. Insulina – hormon secretat de catre pancreas; el face ca glucoza din sange sa intre in celule, care o folosesc pentru producerea de energie. Osteoporoza – diminuare treptata a tramei proteice a osului. Fracturile sunt principalele manifestari ale osteoporozei. Progestativ – substanta naturala sau sintetica ce produce asupra organismului efecte comparabile cu cele ale progesteronului, hormon feminin secretat in timpul fazei a doua a ciclului menstrual si in timpul sarcinii. Trigliceride – trigliceridele constituie cea mai mare parte a lipidelor alimentare, de asemenea, si a lipedelor organismului stocate in tesutul adipos.

Posted in sfatul medicului | Comments Off on Factorii de risc privind bolile cardiovasculare!

Cum te descurci in problemele sentimentale?

Aten\ie! – Acest test este destinat exclusiv persoanelor de gen feminin. Dac[ nu face\i parte dintre acestea cel mai probabil rezultatul va fi eronat.     1. Te vezi de ceva vreme cu cineva =i esti fericit[ fiindc[ totul merge “super”. Dac[ ceva `ncepe s[ nu mai fie `n ordine, dup[ ce `\i dai seama?  1p. Atunci c]nd flirteaz[ cu altcineva chiar sub ochii mei2p. C]nd m[ critic[ de fa\[ cu al\ii3p. C]nd e moroc[nos =i absent la alint[rile mele    2. S-a `nt]mplat: te-a p[r[sit l[s]ndu-\i doar c]teva r]nduri indiferente. Sau, mai r[u, ai aflat printr-un prieten de-al lui c[ nu mai vrea s[ te vad[. Cum reac\ionezi?  1p. Nu poate fi dec]t o glum[! Cred c[ vrea s[ m[ testeze2p. B[nuiam, dar parc[ nu vroiam s[ v[d adev[rul3p. Nu se poate purta a=a cu mine! O s[ pl[teasc[ pentru asta    3. E=ti trist[ dup[ o desp[r\ire, dar accep\i o invita\ie la o petrecere unde va veni =i fostul t[u prieten. Ce e `n mintea ta?  1p. O bun[ ocazie de a discuta cu el3p. Nici nu-l voi b[ga `n seama! Voi flirta cu al\ii2p. Dac[ vine `mpreun[ cu altcineva, aflu m[car pentru cine m-a p[r[sit 

4. ~nainte s[ adormi prive=ti fotografia lui, pe care \i-o d[ruise pe c]nd era\i `mpreun[. Ce faci cu ea `nainte de a stinge lumina?   1p. O pun astfel `nc]t s[ fie primul lucru pe care-l v[d diminea\a 3p. O arunc la gunoi 2p. O pun `n sertarul cu amintiri    5. Tocmai ai aflat c[ totul s-a terminat `ntre voi…   1p. M[ `nchid `n camer[ =i pl]ng o or[, dou[… 3p. ~mi sun cea mai apropiat[ prieten[ fiindc[ trebuie s[ vorbesc cu cineva 2p. Singur[ n-o pot scoate la cap[t. Ies `n ora=    6. Cea mai bun[ prieten[ a ta a fost p[r[sit[. Cum o `ncurajezi?   1p. Pentru `nceput, o \in `n bra\e =i o las s[ pl]ng[ 2p. ~ncerc s[ discut cu ea despre p[r\ile negative ale prietenului ei 3p. Terapie de soc: `i spun c[ nu merit[ s[ pl]ng[ pentru un tip ca [la, care-mi f[cuse avansuri =i mie, cea mai bun[ prieten[ a ei!    7. A trecut ceva timp de la desp[r\ire. E=ti `n discotec[ =i auzi brusc c]ntecul “vostru”…   1p. Sunt terminat[, nu m[ mai pot g]ndi dec]t la el 3p. Ascult melodia f[r[ s[ m[ las impresionat[ 2p. Prefer s[ ies pu\in din discotec[    8. E=ti pe strad[ =i dai brusc peste “fostul”, `mpreun[ cu alt[ tip[…   2p. Respir ad]nc =i trec pe l]ng[ ei spun]nd un “bun[” deta=at 3p. Dispar urgent `n primul magazin 1p. M[ fac c[ nu-l v[d =i urm[resc reac\ia lui    9. Crezi c[ b[ie\ii se descurc[ mai u=or `n cazul unor asemenea probleme sentimentale?   2p. Nu, sufer[ la fel de mult, dar nu o arat[ 3p. Uneori cred c[ este mai greu pentru ei, fiindc[ le este atins[ m]ndria 1p. Sufer[ la fel de mult =i `n acela=i mod    10. Cum ai reac\iona dac[ cel care te-a p[r[sit ar vrea s[ se `ntoarc[ la tine?   1p. I-a= mai da o =ans[ 3p. Nici o =ans[!  M[ bucur c[ am sc[pat de el, nu-mi mai trebuie a doua oar[ 2p. O ocazie excelent[ pentru a-l am[gi, apoi s-o rup eu cu el =i s[-l umilesc    11. De ce crezi c[ te-a p[r[sit? E de vin[ el, tu, sau alt[ femeie?   3p. Nu =tiu cu ce-a= fi putut eu gre=i 1p. Poate l-am f[cut s[ fie prea sigur de mine 2p. Fiindc[ am refuzat s[ facem dragoste    12. Telefonul sun[, dar la cel[lalt cap[t nu vorbe=te nimeni… C]nd v[ `nt]lni\i te prive=te iar ca pe vremuri… Afli c[-i pare r[u… Care dintre aceste situa\ii te face s[ speri?   1p. Telefonul 3p. Dac[ m[ prive=te astfel, poate… 2p. Dac[ `i pare r[u, s-ar putea s[ ne `mp[c[m 

   1-12p. C]nd e=ti `ndr[gostit[ parc[ plute=ti prin alte lumi. Nici nu te g]nde=ti c[ iubirea ta s-ar putea destr[ma. Dac[ a=a ceva se `nt]mpl[, revenirea ta pe p[m]nt este foarte dureroas[. Atunci te g]nde=ti doar c[ la gre=elile pe care le-ai fi putut face =i te retragi `n durere. Mai mult[ luciditate nu \i-ar strica. Dac[ v[ desp[r\i\i g]nde=te-te c[ nu e=ti neap[rat tu de vin[, =i c[ via\a merge mai departe. 

13-24p. Pentru tine suferin\a din dragoste este la fel de intens[ ca iubirea =i =tii c[ acestea dou[ pot fi foarte apropiate. ~n general, dezam[girile nu te prind pe nepreg[tite =i realizezi c[ dup[ o desp[r\ire nu are rost s[ `ntorci spatele lumii. E=ti preg[tit[ pentru experiente dureroase, dar vezi s[ nu cazi `n capcana unei `mp[c[ri de dragul `mp[c[rii: un pahar spart nu mai poate fi lipit la loc…   25-36p. ~n privin\a ta nu ne facem griji: =tii s[-\i por\i de grij[ `n cazul unei dezam[giri `n dragoste. E=ti chiar r[zbun[toare, te g]nde=ti c[ dac[ el \i-a f[cut un r[u e vremea s[ te `nr[ie=ti =i s[-i “pl[te=ti poli\ele”. ~n general m]ndria `\i este lovit[, nu sentimentele, =i de aceea te po\i arunca aproape imediat `ntr-o nou[ aventur[. N-ar strica dac[ te-ai g]ndi mai mult la cauzele unei desp[r\iri: poate ai gre=it =i tu…

Posted in teste online | Comments Off on Cum te descurci in problemele sentimentale?

Gabriel Corrado – Perla Neagra

gabriel-corrado-5.jpg

Gabriel Corrado: „Dac[ g]nde=ti mai tot timpul cu mu=chii, \i se poate atrofia creierul.”

Cu siguran\[ c[ v[ mai aminti\i de Tomás Álvarez-Toledo, marele cuceritor din „Perla neagr[”. Era t]n[r =i frumos, un sex-simbol al telenovelei argentiniene. Ast[zi, Gabriel Corrado a devenit un m]ndru tat[ de familie.  Gabriel =i familia sa~ntr-un interviu recent acordat unei reviste spaniole de specialitate, Gabriel Corrado nu s-a putut ab\ine s[ nu vorbeasc[ dec]t despre so\ia sa =i cei trei copii: Lucas, Lucia =i  micu\a Clarita. Zilele aceste Gabriel a `mplinit (n-o s[ v[ vin[ s[ crede\i!) 44 de ani. +i totu=i, dac[ v[ a=tepta\i la un individ ramolit =i plictisit, Corrado nu este deloc a=a. Dup[ „Perla neagr[” actorul a mai jucat `n multe alte telenovele de succes, care `ns[ nu au avut ecou pe micile noastre ecrane. Ast[zi, superbul Tomás este acaparat de familia sa: „ Am grij[ de familia mea cum =tiu eu mai bine. Copiii mei trebuie s[ =tie ce este respectul =i toleran\a. Asta poate pentru c[ `n copil[ria mea lucrurile nu erau at]t de frumoase. Sunt fiul mijlociu din cei trei b[ie\i ai unei familii tipic italiene. Tat[l nostru a fost dintotdeauna cam dur cu noi. Nu aveam dreptul s[ decidem ce vroiam s[ facem cu via\a noastr[, =i chiar nu `mi amintesc s[ fi mers vreodat[ `n vacan\[ acolo unde ne-am dorit.”  „ Nu `n\eleg oamenii care nu au emo\ii”+i c]nd spune asta, Gabriel Corrado se g]nde=te la via\a sa, la iubirea pentru so\ia sa, Constanza Feraud: „ Nu `n\eleg cum oamenii se pot c[s[tori din interes. +i chiar dac[ nu este a=a, nu pot s[ cred c[ dragostea dispare cu timpul. Se spune c[ atunci c]nd ai copii, iubirea tinde s[ se plafoneze, s[ se banalizeze chiar. Fiul meu cel mare a `mplinit de cur]nd 14 ani, =i de 14 ani nu am sim\it nici o clip[ c[ iubirea dintre mine =i Constanta devine mai rigid[ =i mai comun[. Ba, dimpotriv[, `nc[ mai simt flutri `n stomac `n fiecare diminea\[ c]nd m[ trezesc al[turi de ea.” Gabriel Corrado – un suflet nomadP]n[ acum un an se p[rea c[ Gabriel Corrado nu `=i va g[si vreodat[ locul. De ce? Pentru c[ `ndr[gitul actor a p[r[sit Argentina, \ara sa de adop\ie, la scurt timp dup[ `ncheierea film[rilor la „Perla neagr[”. De=i a interpretat  o sumedenie de roluri `n diverse loca\ii din America de Sud, Gabriel nu a reu=it s[ se `ndr[gosteasc[ de niciuna. ~n suflet, i-a r[mas totu=i, prima sa iubire. Acum un an, d-l Corrado s-a `ntors `n \ara tangoului pentru a finaliza film[rile la ultima sa telenovel[, „Maximo Corazon”. „Mi-a pl[cut s[ c[l[toresc – declara recent Gaby – dar acum am o familie c[reia trebuie s[ `i ofer stabilitate =i mult[, mult[ dragoste.”  A vrut s[ renun\e la telenoveleCu nu foarte mult timp `n urm[, Gabriel Corrado declara cu vehemen\[ c[ nu mai vrea s[ joace `n vreo telenovel[ toat[ via\a sa: „M-am s[turat de telenovele; nu mai am chef s[ joc rolul b[rbatului fatal, al sex-simbolului f[r[ prea mult[ minte. P[rerea mea este c[ dac[ ajungi s[ g]nde=ti mai tot timpul cu mu=chii, \i se poate atrofia creierul.” Se pare, totu=i, c[ Gabriel renun\at la decizia de a p[r[si telenovelele. Confruntat `n prezent cu afirma\ia sa de acum c]\iva ani, actorul a declarat: „A fost doar un moment de sl[biciune. Cui nu `i place s[ se simt[ admirat =i iubit? A= fi un ipocrit dac[ a= afirma asta.” Putem trage,a=adar dou[ concluzii: ori c[ Gabriel Corrado a ajuns `ntr-adev[r la v]rsta `n\elepciunii =i recunoa=te ceea ce reprezint[ `ntr-adev[r, fie c[ a g]ndit prea mult cu mu=chii…

Posted in telenovele | Comments Off on Gabriel Corrado – Perla Neagra

Pepene in rom

pepene-cu-rom1.gif

Ingrediente necesare: doi pepeni galbeni mai mici, 100 g zah[r, dou[ linguri de rom

Mod de preparare

Se taie partea superioar[ a pepenilor, se `ndeparteaz[ semin\ele =i `n locul lor se toarn[ sirop fiert din zah[r, c]teva pic[turi de ap[ =i rom. Se a=az[ `napoi partea t[iat[, se `mpacheteaz[ `n folie de aluminiu =i se pune `n frigider. Pepenele absoarbe siropul `n c]teva ore =i va avea un gust foarte pl[cut.

Posted in retete bucatarie | Comments Off on Pepene in rom

Glumitze

– Spune-mi ce faci dac[ nu po\i adormi seara?– Num[r p]n[ la trei =i adorm.– Numai p]n[ la trei?– Nu, c]teodat[ =i p]n[ la trei =i jum[tate. 

 

– +tii c[ pianul meu d[ =i ora exact[?– Ce tot vorbe=ti acolo?– Fii atent[.Tan[rul se a=az[ la pian si atac[ o bucatã. Imediat, se aud cioc[nituri în perete =i o voce:– Ce v-a apucat iar? La ora unu noaptea?

Posted in bancuri si glume | Comments Off on Glumitze

Peste prajit in bere

peste-in-bere1.jpg

Ingrediente necesare:

800 g pe=te oceanic, un pahar de bere, un c[\el de usturoi, 100 ml sm]nt]n[, un g[lbenu= de ou, unt c]t o nuc[, o linguri\[ de vegeta.

Mod de preparare

Feliile de pe=te decongelat se c[lesc rapid `n unt, se adaug[ berea, vegeta =i usturoiul. Se fierbe `nabu=it 10 minute. ~ainte de a se servi, usturoiul se poate scoate. Se freac[ sm]nt]na cu g[lbenu=ul de ou, compozi\ia se toarn[ peste pe=te =i se las[ la `nc[lzit. Se serve=te cu garnitur[ de cartofi sau de orez.

Posted in retete bucatarie | Comments Off on Peste prajit in bere

“Cel mai rapid motor din lume” (2006)

Cel mai rapid motor din lume

Regia: Roger Donaldson

~n rolul principal: Anthony Hopkins 

~n Noua Zeeland[ a anilor ’60, la cap[tul lumii, Burt Munro ia o motociclet[ marca Indian 1920 =i, f[r[ alte resurse `n afar[ de propria obsesie =i o atitudine de “orice se poate repara cu mijloace minime”, el `=i petrece zilele de pensionar reconstruind motocicleta =i c[ut]nd s[-=i `mplineasc[ visul de a participa la S[pt[m]na Vitezei, la Salt Lake `n Utah. Cu foarte pu\ini bani, f[r[ sprijinul unei echipe =i `mpotriva oric[ror dificult[\i, el nu numai c[ reu=e=te s[ ajung[ la Bonneville, dar stabile=te un nou record na\ional de vitez[ terestr[, nu o dat[, ci `n mod repetat.

Posted in filme recenzii | Comments Off on “Cel mai rapid motor din lume” (2006)

Animal-X rapiti la filmari!

Animal X

Pentru realizarea videoclipului piesei “Ca la `nceput” al trupei Animal X s-a mers pe ideea unui mini-film poli\ist. B[ie\ii au avut la dispozi\ie ATV-uri, motociclete, parapante, camioane =i subsoluri abandonate. Toate acestea “asezonate” cu o r[pire a “anim[lu\elor” =i mult[ bun[-dispozi\ie i-au ajutat pe b[ie\i s[ realizeze clipul piesei “Ca la `nceput”, aleas[ de pe materialul lor discografic “Derbedeii”. Melodia este c]ntat[ `mpreun[ cu Corina, pe care b[ie\ii o ajut[ =i la realizarea noului ei album.Film[rile au avut loc `n ritm accelerat, pe parcursul a dou[ zile, `n diferite locuri care au inclus subsolurile Teatrului Na\ional, Strada Armeneasc[ din Bucure=ti, Autostrada Soarelui =i malul m[rii. Din cauza faptului c[ cei trei membri ai trupei au insistat s[ `=i fac[ singuri cascadoriile, film[rile nu au fost lipsite de peripe\ii. Hiena s-a ales cu ochii ro=ii =i inflama\i, iar Vierme a c[zut r[pus de oboseal[ `n mijlocul zilei, fiind g[sit de colegii s[i dormind “`n post”, din cauza efortului depus `nc[ de la ora 4 diminea\a.

Posted in muzica | 1 Comment

Un batranel…

Un b[tr]nel `=i face plimbarea de dup[ amiaz[, c]nd este `ntrebat:

– N-a\i v[zut pe aici o vac[ s[ c]nte?

– ~mi pare r[u, nu.

– Nicio pisic[ pe biciclet[?

– Nici.

– ~nseamn[ c[ azi nu s-a `nt]mplat nicio minune – spuse c]inele =i zbur[ mai departe.

Posted in bancuri si glume | Comments Off on Un batranel…

Ochiuri romanesti

Ingrediente: patru ou[, 30 g unt, p[trunjel, o linguri\[ ras[ de sare, dou[ linguri o\et.  Mod de preparare ~ntr-o crati\[ de doi litri, se pune apa s[ fiarb[ `mpreun[ cu o linguri\[ ras[ de sare =i cu dou[ linguri de o\et, care au proprietatea de a coagula mai repede albu=ul. Se sparge fiecare ou, pe r]nd, `ntr-o cea=c[, pentru a evita riscul ca vreunul s[ fie alterat. Cu cea=ca se d[ drumul mai u=or oului s[ alunece chiar la suprafa\a apei. Cu fiecare ou se procedeaz[ la fel. Se fierbe fiecare numai unul-dou[ minute, p]n[ c]nd se coaguleaz[ albu=ul, g[lbenu=ul r[m]n]nd moale. Dac[ se \in mai mult `n apa clocotit[, se `nt[re=te prea mult albu=ul. Se pot fierbe pe r]nd, unul sau c]te dou[, `n vas mai mic. Se scot cu spumiera, scurse bine de ap[. Se a=az[ pe o farfurie cald[, iar deasupra lor se pun buc[\ele de unt =i p[trunjel t[iat m[runt. Se servesc imediat fierbin\i. 

Posted in retete bucatarie | Comments Off on Ochiuri romanesti