de-ale lui Coconel

Alimentaţia în osteoporoză
         Această afecţiune apare pe fondul deficitului de hormon estrogen,
hormon care nu mai este secretat în cantităţi suficiente de ovare, care la
menopauză se atrofiază. În absenţa acestui hormon, la femei apar tulburări în
asimilarea şi fixarea calciului, fapt ce duce cu timpul la slăbirea oaselor,
care la investigaţiile radiologice arată nu ca o masă compactă, ci cu o anumită
porozitate, de unde şi numele de osteoporoză. S-a arătat însă că acest deficit
de hormon estrogen poate fi compensat de o alimentaţie reîntineritoare, menită
să relanseze activitatea hormonală. În această alimentaţie este esenţială
renunţarea la produsele toxice, iar aici, la loc de “frunte” se află carnea,
zahărul şi alimentele cu aditivi sintetici. Trebuie preparată aşa numita hrană
vie, pe bază de legume şi fructe proaspete, la care se adaugă cerealele
nedecorticate, seminţele oleaginoase şi leguminoasele. Mai mult, printre
alimentele reîntineritoare sunt multe care conţin chiar acest hormon estrogen,
în stare naturală. Iată câteva dintre ele:
         – măslinele negre consumate ca atare şi uleiul din masline, obţinut
prin presare la rece (poartă denumirea comercială de ulei extravirgin). Se
consumă din belsug, însă nepreparate termic (în salate).
         – germenii de grâu – sunt o adevarată sursă de hormoni naturali. Se
consumă 2-3 linguri pe stomacul gol, de obicei în combinaţie cu miere, pentru a
le da un gust mai plăcut. Pentru persoanele care în timpul regimului cu multe
crudităţi resimt acut senzaţia de foame este indicată şi adăugarea a câteva
linguriţe de nucă rasă la germenii de grâu cu miere.
         – lăptişorul de matcă – se iau 0,5-2 ml pe zi din acest produs apicol
extrem de puternic. La magazinele apicole specializate acest produs se găseşte
dizolvat în miere sau sub formă de drajeuri (aşa numitul lăptişor de matcă
liofilizat). O cură cu lăptişor de matcă se ţine două săptămâni, după care se
face o pauză de patru săptămâni.
         Alte alimente esenţiale pentru relansarea activităţii hormonale sunt:
rădăcina de ţelină crudă şi frunzele verzi de ţelină, soia boabe şi mai ales
germenii de soia, fulgii de ovaz, miezul de nucă, seminţele de floarea-soarelui
neprăjite, susanul pasta (aşa numita tahină) şi sub formă de seminţe neprăjite.
 
  Tinctura de mărar
(Un medicament redutabil în lupta cu osteoporoza)
         Seminţele şi florile unor plante aparent banale au nişte efecte
hormonale care i-au uimit pur şi simplu pe oamenii de ştiinţă. Seminţele de
ţelină, de pildă, au un efect extraordinar de stimulare a glandelor sexuale şi
suprarenale, în timp ce florile morcovului sunt un reglator
hipofizaro-gonadotrop excepţional. Seminţele de mărar au un efect estrogen
redutabil. Despre tinctura de mărar am mai vorbit în paginile noastre, ea având
efecte excepţionale şi în reglarea ciclului menstrual, dar şi în creşterea
sânilor şi combaterea hirsutismului (creşterea anormală a părului, în anumite
zone). Fara a avea un efect estrogen extrem de puternic, cum ar fi cel al
rădăcinii de lemn dulce, tinctura de seminte de mărar este foarte eficientă şi potrivită în tratamentul osteoporozei din mai multe motive:
         – este foarte uşor de administrat şi este asimilată imediat de către
organism.
         – este tolerată şi în cazul persoanelor cu predispoziţie spre afecţiuni
tumorale benigne sau maligne (spre deosebire de remediile cu efect estrogen
foarte puternic).
         – poate fi luată în cure de lunga durata, de ordinul lunilor – element
extrem de important în tratamentul osteoporozei, care este de regula de lungă
durată.
  Cum obţinem tinctura de mărar
         Tinctura se prepară din 20 de linguri de seminţe de mărar, care se
amestecă cu jumatate de litru de alcool alimentar de 70¡, după care se lasă la
macerat 8 zile şi se filtrează. Se trage în sticluţe mici, închise la culoare.
   

Cum se administrează tinctura de mărar
         Se ia 1 linguriţă de tinctură dizolvată în jumătate de pahar de apă, de
3-4 ori pe zi. Tratamentul durează minimum 6 luni.
 
Prevenirea cancerului

         Conform statisticilor OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), alături
de bolile cardiovasculare, cancerul mamar şi cel cu localizare genitală sunt
principalii inamici ai sănătăţii pentru femeile ajunse la vârsta a treia. În
ultimele două decenii, aceste forme de cancer au ajuns o adevarată obsesie,
multe femei recurgând în disperare de cauză la pilulele cu hormoni. Problema a
fost că aceste pilule nu au avut nici pe departe efectul scontat, ci uneori
chiar unul advers… Care ar fi atunci alternativa naturală la aceste pilule?
Răspunsul s-ar putea să fie contrariant, dar este singurul valabil: un stil de
viaţă sănătos şi echilibrat. Şi pentru a clarifica această sintagmă, vom defini
în continuare cele 7 puncte care trasează un stil de viaţă sănătos şi
echilibrat:
         1. Renunţaţi la cele două vicii majore: fumatul şi alcoolul. De ce este
pus pe primul loc acest îndemn? Pentru că, mai ales la această vârstă, se achită
“notele de plată” pentru aceşti doi inamici ai sănătăţii, prea puţin luaţi în
serios. Studiile arată, de pildă, că la femeile care fumează, riscul cancerului
mamar creşte cu 400%, iar al celui uterin cu aproape 300%. Cât despre alcool, el
este între altele marele inamic al sistemului imunitar, chiar şi dozele mici,
dar repetate, de alcool diminuând eficacitatea acestuia. Or, cele aproape 1000
de celule canceroase care se află în fiecare clipă în organismul oricărei fiinţe
umane nu pot fi ţinute sub control decât în condiţiile în care sistemul imunitar
funcţionează perfect.
         2. Faceţi controale periodice la medic. Un control o dată la 12 luni la
medicul de familie, care să vă dea atunci când este cazul o trimitere spre
instituţiile specializate, este absolut necesar pentru femeile care au depăşit
pragul vârstei de 50 de ani. Solicitaţi, de asemenea, consultul, imediat ce aţi
remarcat una sau mai multe simptome de genul: sângerari ale organelor genitale,
apariţia în zona sânului a unor formaţiuni (dureroase sau nu), scăderea în
greutate nejustificată, senzaţia de oboseală fără motiv aparent, umflarea
ganglionilor. La boala canceroasă tratată prin mijloace clasice sau naturiste în
faza incipientă şansele de vindecare se măresc cu un ordin de mărime
impresionant faţă de persoanele care ajung la tratament în fazele avansate.
         3. Asiguraţi-vă o funcţionare perfecta a colonului. În ultimele
decenii, au facut o mare vâlvă terapiile de vindecare a cancerului care se
bazează pur şi simplu pe curăţarea intestinului gros. Fie că este vorba de
clismele cu cafea ale regretatului doctor Gerson din SUA, despre cura de
purificare a colonului practicată de dr. Bernard Jensen şi prof. univ. John
Harvey Kellog de la Battle Creek Sanitarium din SUA sau de clismele cu muşeţel
din faimosul regim BG 1 al regretatului terapeut român Valeriu Popa, principiul
acestor metode este acelaşi: asiguraţi o evacuare perfectă a toxinelor pentru a
menţine sau a redobândi sănătatea organismului. Toate persoanele care nu au o
evacuare (un scaun) la 24 de ore, au nevoie de un tratament pentru remedierea
acestei situaţii. În magazinele de tip Plafar se găsesc nenumărate compoziţii de
ceaiuri laxative, care pot fi folosite cu succes pentru ameliorarea acestei
deficienţe. Pentru cazurile în care remediile clasice nu dau rezultatele
scontate sau nu sunt bine tolerate, am oferit într-unul din numerele trecute o
alternativă: tinctura de fructe de soc (acum se află în plin sezon de culegere),
care are un efect blând şi puternic în acelaşi timp. Găsiţi această tinctură
împreună cu modul de administrare la Plafarurile şi la magazinele naturiste din
ţară.
         4. Beneficiaţi de efectele cu totul speciale ale postului. În urmă cu
mulţi ani, când mi-am început ucenicia în medicina naturistă, am întâlnit un caz
care m-a impresionat în mod deosebit şi în urma căruia am rămas cu două
învăţături extrem de importante.  

       5. Adoptaţi o alimentaţie sănătoasă. Practic, nici nu mai este necesară
reluarea orientărilor în alimentaţie, care au fost suficient de mult detaliate,
atât în indicaţiile de la tratamentul osteoporozei, cât şi în cele de la
tratamentul celorlalte tulburări ale menopauzei, din numărul trecut. Singurul
element care trebuie punctat este extraordinara importanţă a renunţării la carne
şi la celelalte produse toxice pentru profilaxia şi combaterea cancerului.
         6. Faceţi cure periodice de dezintoxicare. Curele de dezintoxicare sunt
una dintre armele redutabile pe care natura ni le-a pus la dispoziţie pentru
lupta cu bolile de tot felul. Mai ales pentru omul modern, aceste cure sunt nu
un lux, ci o necesitate, poluarea din aer, apă, alimentaţie obligandu-ne să ne
despovărăm periodic organismul de toxine. În perioada de toamnă, consumul a 1-2
kilograme de struguri pe zi, a unui pahar de suc de morcov cu pătrunjel înainte
de fiecare masă, a salatelor de varză, ţelină sau ridichi este un mijloc pe cât
de simplu, pe atât de eficient de dezintoxicare înainte de venirea iernii. De-a
lungul timpului vom include şi pe viitor, mijloacele de purificare şi regenerare a organismului specifice fiecarui anotimp şi fiecarei perioade a anului.
         7. Asiguraţi-vă “supape” pentru stres. Este un imperativ pe care
oamenii de ştiinţă îl iau tot mai mult ţn serios, deşi omului zilelor noastre îi
este încă greu să creadă că angoasa, iritarea, mania, depresia, anxietatea sunt
mai periculoase, adesea, decât razele ultraviolete nefiltrate prin pătura de
ozon sau decât deşeurile radioactive împrăştiate în atmosferă de industria
nucleară. Deşi pot părea banale, prea simple şi prea accesibile, mersul regulat
în natură, bucuria apropierii de cei dragi, rugaciunea, tăcerea, scurtele
perioade de izolare, faptele caritabile facute din suflet sunt un sprijin real
pentru combaterea acestei boli atat de complexe, care este cancerul. Se pare că
nu razele cu cobalt, citostaticele sau alte pilule minune vor fi remediul magic
pentru combaterea cumplitei maladii, ci echilibrul sufletesc, asociat unui mod
de viaţă sănătos. Iar dacă vă îndoiţi încă de acest lucru, vă recomandăm să
recitiţi paginile revistei noastre sau să parcurgeţi materialul învecinat.

Colesterolul este o substanţă grasă sintetizată de organismul uman şi cel animal, fiind indispensabil pentru viaţă. Face parte din structura membranelor celulare din întregul corp şi este utilizat pentru sinteza de hormoni, vitamina D şi acizi biliari. 

Colesterolul începe să devină periculos atunci când este în exces. Surplusul de colesterol neutilizat de către corp începe să se depoziteze în peretele arterelor, formând plăcile de aterom, care cresc progresiv, îngustând lumenul vasului şi scăzând aportul de sânge la ţesuturi, generând ateromatoza. Mai mult, aceste plăci de aterom se pot fisura, rupe, cu apariţia complicaţiilor redutabile: infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral.

De unde provine colesterolul?
Ficatul sintetizează majoritatea colesterolului de care are nevoie organismul uman, dar există şi un aport de colesterol, deloc de neglijat, din alimentaţie, în special din grăsimile animale: carne grasă, viscere (ficat), slănină, untură, unt, gălbenuş de ou, brânzeturi grase. Excesul de colesterol din sânge (hipercolesterolemia) poate proveni dintr-o sinteza crescută de colesterol sau din alimentaţie.

Există un colesterol “bun” şi unul “rău”?
Colesterolul este transportat în sânge de mici particule proteice:
– unele mici şi usoare – LDL (low density lipoprotein) – aşa numitul colesterol “rîu” pentru că se depozitează pe pereţii vaselor de sânge, îngrosându-le şi îngustându-le calibrul, generând ateroscleroza;
– altele mari şi grele – HDL (high density lipoprotein) – aşa numitul colesterol “bun” ce acţionează prin găsirea şi recuperarea părţilor din LDL pe care le aduce din nou în ficat, având un efect protector vascular antiaterosclerotic.

Valorile normale ale colesterolului în sânge:
– Colestrol total: sub 200 mg/dl (sub 190 mg/dl la persoanele cu cardiopatie ischemică);
– HDL – colesterol: peste 45 mg/dl pentru bărbaţi şi peste 55 mg/dl pentru femei;
– LDL – colesterol: sub 150 mg/dl (sub 100 mg/dl la persoanele cu cardiopatie ischemică);
– Raportul LDL/HDL – colesterol: peste 5.
Colesterolul crescut din sânge este, la ora actuală, considerat “inamicul numărul unu” al sănătăţii. Reducerea concentraţiei colesterolului sanguin reprezintă baza profilaxiei bolilor cardio-vasculare, având o importanţă similară cu aceea a controlului terapeutic corect al hipertensiunii arteriale. Mijloacele folosite sunt:
– nemedicamentoase: dietă, cu reducerea grăsimilor animale, şi exerciţiul fizic regulat;
– medicamentoase: statinele, fibraţii, derivaţii de niacină, răşinele sechestrante de acizi biliari.

Grăsimi cât mai puţine
Dieta zilnică trebuie să conţină cantităţi reduse de grăsimi saturate, bogate în colesterol, cum sunt cele de origine animală.
Trebuie evitate carnea grasă, slănina, untura, organele (ficat, creier, rinichi), mezelurile, mai mult de două gălbenuşuri de ou pe săptămână, maionezele, cremele, dulciurile rafinate (ciocolata, îngheţata), untul, smântâna, frişca.
Sunt recomandate uleiurile vegetale (ulei de măsline, floarea-soarelui, soia), legume, fructe, cereale, produse lactate degresate. Cafeaua se recomandă a fi făcută la filtru, folosind filtru de hârtie, pentru a absorbi grăsimile nesaponificabile care se eliberează în timpul fierberii. Se poate consuma şi alcool, dar în cantitate moderată (30 g alcool pur pentru bărbaţi şi 20 g pentru femei, adică, două pahare de vin – de preferat vinul roşu, 500 ml bere sau 70 ml tărie). Atenţie: aceasta este doza pe săptămână, nu zilnică şi trebuie nu să coexiste alte boli la care alcoolul este contraindicat (hepatita, ciroza, pancreatita).

Jogging-ul, exerciţiile fizice scad colesterolul
Un studiu efectuat de Dr. Williams Kraus de la Universitatea americană Duke şi publicat în ultimul număr al revistei “New England Journal of Medicine” demonstrează că exerciţiile fizice, practicate în mod regulat, scad nivelul colesterolemiei. Conform rezultatelor, jogging-ul a determinat scăderile cele mai importante ale colesterolului. Specialiştii au descoperit că mersul zilnic pe jos, timp de o jumătate de ora, poate să scadă riscul de infarct miocardic cu 30 până la 40%, efectul datorându-se în special creşterii HDL-colesterolului.

Ce avem de făcut?
Să ne prezentăm la medic periodic (anual) pentru evaluarea stării de sănătate, inclusiv a spectrului lipidic (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride) şi a prezenţei factorilor de risc cardiovascular (antecedente familiale, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, fumat) pentru a interveni cât mai precoce în profilaxia şi/sau tratamentul aterosclerozei.
Pentru pacienţii asimptomatici, fără afectare cardio-vasculară dovedită, tratamentul hipercolesterolemiei se începe cu dieta şi exerciţiu fizic regulat timp de trei luni de zile, după care se face evaluarea spectrului lipidic. Dacă nivelul colesterolului se menţine ridicat, şi în special LDL-colesterolul este de peste 160 mg/dl, se recomandă tratament medicamentos, sub supravegherea medicului specialist, asociat dietei şi exercitiului fizic regulat. Aceasta este profilaxia primară a cardiopatiei ischemice.
Pentru pacienţii cu cardiopatie ischemică dovedită se recomandă de la început tratament medicamentos cu statine, care au, pe lângă efectul hipocolesterolemiant, şi efect propriu de regresie morfologică semnificativă a leziunilor de ateroscleroză (cuantificabilă prin angiografie sau ultrasonografie) şi stabilizare a plăcilor de aterom.

Problemele de la serviciu sau de acasă îţi dau de multe ori bătăi de cap, la figurat, dar mai ales, la propriu. Nu te lăsa doborât de durere şi luptă cu migrenele pe care le ai.
Pentru a fi sigur ca nu vei mai avea probleme cu durerile de cap, cere părerea unui medic şi ia în calcul câteva din sfaturile noastre:
Să dormi zilnic exact atât cât ai nevoie. Lipsa somnului poate provoca dureri de cap.
Să iei un supliment de vitamine care să includă vitamina B şi antioxidanţi.
Să eviţi stresul. Acesta este considerat sursa principală a durerilor de cap.
Nu este indicat:
Să stai prea mult fără să mănânci sau să bei lichide. Nivelul scăzut de zahăr din sânge şi dezhidratarea organismului provoacă dureri de cap.
Să consumi exccesiv condimente şi alimente conservate, în special dacă ele conţin nitriţi si sulfaţi. Majoritatea vinurilor şi fructele uscate sau conservate conţin sulfaţi. Preferă fructele şi legumele naturale. Evită: meniurile
fast-food, mezelurile şi mâncarea chinezească.
Să mănânci alimente care au coloranţi sau îndulcitori artificiali. Fii rezervată faţă de tot ce înseamnă “light”.
Să mănânci murături, maioneză, muştar sau ketchup.
Să bei băuturi alcoolice.

În plus, există şi câteva tehnici care te vor ajuta să scapi de migrene în 10 secunde. Acestea se bazează pe conştientizarea factorilor de stres şi felul în care ei acţionează asupra muşchilor capului. Când te enervezi, spre exemplu, îţi încordezi muşchii de la nivelul capului sau scrâşneşti din dinţi.

Relaxează-ţi maxilarul (deschide şi închide gura de câteva ori având vârful limbii lipit de cerul gurii).
Mişcă-ţi urechile încordându-ţi muşchii de la nivelul tâmplelor şi maxilarului.
Odihneşte-ţi gâtul cu câteva mişcări de îndoire şi răsucire a capului.
Masează-ţi cu ambele mâini tâmplele, sprâncenele şi apasă cu blândeţe pe ochi până simţi că vezi steluţe.
Relaxează-ţi ochii – priveşte în colţul drept sus, jos, apoi în colţul stâng.
Pentru a completa aceste tehnici de relaxare, îţi propunem şi un meniu contra durerilor de cap:

Micul dejun
fără sucuri de mere, pere sau piersici
lapte cu cereale sau lapte de soia
ceai verde cu rol de detoxifiere a organismului

omletă cu pătrunjel sau leuştean
pâine de secară
ceai verde
lămâie

pâine prăjită
mere coapte
suc natural
ceai verde

Prânzul
brânză de burduf
fructe proaspete
ceai verde

supă de pui
salată combinată de vară

salată de ton cu pâine de secară si cu leuştean
morcovi
shake de căpşuni

Cina
paste cu broccoli şi usturoi
salată de fructe proaspete

peşte (somon sau ton)
cartofi copţi

carne de porc la grătar
ciuperci cu salată verde
orez cu lapte si scorţişoară

Multe dintre noi la începutul primăverii resimt o stare de oboseală generală însoţită de slăbiciune fizică, deşi organismul este sănătos. Datorită simptomelor de oboseală sau chiar de epuizare fizică astenia de primavară este adesea confundată cu diferite boli.
Astenia de primavară poate avea diverse cauze şi se poate prezenta sub diferite forme, deoarece afectează individul atât în sfera psihică, fizică, intelectuală cât şi în cea sexuală. Totuşi, rareori aceste  forme nu interacţionează. Scăderea potenţialului fizic al individului afectat de astenie duce la scăderea potenţialului sexual, iar o mică depresie psihică poate provoca o scădere a capacităţilor intelectuale şi sexuale. Primavara este un anotimp mai dificil pentru unii dintre noi. Organismul este epuizat, lipsit de vitalitate şi forţă din cauza carenţelor alimentare, deoarece iarna se consumă multe alimente conservate, care au un aport redus de vitamine şi săruri minerale.Rezultatul? Oricine se resimte odată cu venirea anotimpului cald.
Astenia de primavară provoacă o stare de oboseală diferită de cea resimţită după un efort fizic sau intelectual prelungit şi apare în urma unei diminuări profunde a resurselor energetice ale organismului uman.  De aceea, cele mai mici eforturi epuizează resursele fizice, iar starea psihică a individului stă sub semnul iritabilităţii, al indispoziţiei şi al nesiguranţei. Astenia de primavară are cauze externe. În acest anotimp, mecanismele psihologice omului sunt în schimbare.  Omul se adaptează unui alt stil de viaţă, se îmbracă altfel, se bucură de venirea căldurii, de razele soarelui şi chiar se comportă diferit.
Ce trebuie să mâncăm primăvara
Modul în care ne hranim este extrem de important pentru întărirea organismului după perioada de iarnă. Pentru persoanele care suferă şi de anemie este indicată o alimentaţie pe bază de vegetale: plante care conţin multă clorofilă, săruri de fier şi vitamina C. Deasemenea, consumul de legume proaspete, de primăvară, atât de bogate în vitamine, săruri metalice diferite, activatoare ale metabolismului, ajută organismul să lupte şi să devină mai rezistent.
Primăvara trebuie să consumăm migdale, sparanghel, arahide, banane, morcov, ţelină, varză, curmale, spanac, mărar, smochine, linte, fasole, citrice, patrunjel, papadie, mere, orez, soia, untişor, salata verde de grădină, ridichi, ceapă verde.
Cura de vitamine primăvara
În această perioadă pot intra în meniul nostru verdeţurile de sezon: urzicile, salată verde, lobodă albă sau roşie. Consumul de urzici este important pentru organism datorită complexului de săruri de fier, vitamina C, vitamina A, care cresc rezistenţa la infecţii şi îmbunătăţesc simţul văzului. Vitamina B12 este antianemică, vitamina K este antihemoragică şi săruri minerale diverse întaresc organismul. Salata verde sau laptuca are rol sedativ în stările de hiperexcitabilitate sexuală, este un veritabil regenator al pielii când este aplicată extern în comprese. Salata verde conţine produşi hormonali (estrogeni), vitamine hidrosolubile (cele din complexul B, precum şi vitamina C). Toate aceste plante verzi, precum şi loboda alba şi roşie conţin vitaminele din complexul B şi sărurile minerale necesare sistemului nervos, pentru refacerea organismului. Loboda are în plus o acţiune diuretică şi depurativă.
 
Boli de primăvară
Poate cea mai întalnită boală apărută primăvara este alergia. Aceasta e produsă de polenurile transportate de vant în această perioadă a anului. Alergia se manifestă sub forma rinitei, conjunctivitei, dermatitei atopice şi a astmului bronşic.
Rinita alergică se caracterizează prin prurit (mâncărime) la nivelul nasului, faringelui, cerului gurii. Acest prurit este acompaniat de stranut şi de o secreţie nazală apoasă. Se combate cu medicamente antialergice administrate pe cale orală sau cu soluţii nazale.
 Conjunctivita alergică se manifestă prin prurit la nivelul conjunctivelor, acestea devenind congestionate (roşii). Lacrimarea excesivă apare des, ca şi senzaţia de usturime la nivelul ochilor. Uneori pleoapele se tumefiază (se umflă) datorită edemului alergic. Se tratează cu antialergice orale sau cu coliruri (soluţie ce se administrează local la nivelul sacului conjunctival).
Dermatita atopică apare la contactul cu polenurile diversilor arbori: plop, mesteacăn, stejar, ulm, arţar. Pielea se înroşeşte, se umflă datorită edemului şi devine pruriginoasă. Senzaţia de mâncărime poate fi atât de accentuată încât pacientul îşi poate produce leziuni de grataj (zgarieturi datorită scărpinatului). În cazurile mai grave aceste leziuni de grataj se pot suprainfecta cu diverşi microbi şi se impune un tratament antibiotic. Altminteri, se tratează cu antialergice orale şi corticosteroizi aplicaţi local pe pielea afectată, sub formă de creme sau unguente. Corticosteroizii sunt substanţe cu un puternic efect antialergic.
Astmul bronsic este o boală pulmonară cu o importantă componentă alergică. Se caracterizează prin inflamaţia şi obstrucţia bronşiilor (canalele prin care circulă aerul în plămâni). Evoluează în crize declanşate la contactul cu un alergen (substanţă ce determină o reacţie alergică în organism). Crizele constau în accese de tuse şi mai ales dispnee cu wheezing ce caracterizează astmul. Dispnee înseamnă o respiratie greoaie tradusă printr-o dificultate în a expulza aerul din plămâni datorită constricţiei bronsice. Wheezingul este o respiraţie şuieratoare cu zgomote de tonalitate înaltă, ascuţite. Tratamentul astmului se face bronhodilatoare (medicamente ce combat obstrucţia şi spasmul bronsic prin dilatarea bronşiilor). Se administrează în primul rând pe cale inhalatorie, dar şi orală. Corticosteroizii sunt foarte utili şi în cazul astmului ca tablete sau sub formă presurizată administrată prin inhalaţii.
Să facem faţă problemelor!
O altă afecţiune ce se reactivează primavara este boala ulceroasă gastroduodenala. Ea este determinată în primul rând de creşterea acidităţii sucului gastric şi duodenal, hiperaciditate ce atacă mucoasa gastroduodenală. Se produce o inflamaţie a mucoasei (gastroduodenita) şi în cazuri mai avansate apare o eroziune a mucoasei ca un crater numită nişă. Aceasta este caracteristică ulcerului. Simptomele bolii constau în durere cel mai adesea resimţită ca o arsură în abdomenul superior (central în ulcerul gastric şi lateral dreapta în cel duodenal). De obicei durerea este diminuată după ingerarea de alimente. Greaţa şi vărsăturile sunt destul de des întâlnite. Ca tratament avem la dispoziţie un arsenal vast de medicamente antiulceroase cu variate mecanisme de acţiune şi foarte eficiente.
Datorită frigului din timpul iernii şi alimentaţiei sărace în vitamine, primăvara ne putem confrunta cu unele viroze (răceli) apărute pe fondul unei imunităţi scăzute a organismului. Pentru a preveni acest lucru este bine ca în lunile de iarnă să consumăm multe fructe (mai ales citrice). Profilactic se pot face 2-3 cure cu Ecchinacea pe iarnă, un produs natural care întăreşte imunitatea organismului. Utilă este vitamina C (tablete efervescente sau Ascovit).
Frecvent întâlnită este şi astenia de primăvară caracterizată printr-o stare marcată de oboseală, disproporţională faţă de efortul fizic depus. Oboseala e însoţită de o scadere a capacităţii de concentrare, a atenţiei şi uneori chiar de o depresie psihică usoară. O cură de 7-10 zile cu produse care să conţină multivitamine şi multiminerale ajută la depăşirea momentului de astenie.