Colesterolul este o substanţă grasă sintetizată de organismul uman şi cel animal, fiind indispensabil pentru viaţă. Face parte din structura membranelor celulare din întregul corp şi este utilizat pentru sinteza de hormoni, vitamina D şi acizi biliari.
Colesterolul începe să devină periculos atunci când este în exces. Surplusul de colesterol neutilizat de către corp începe să se depoziteze în peretele arterelor, formând plăcile de aterom, care cresc progresiv, îngustând lumenul vasului şi scăzând aportul de sânge la ţesuturi, generând ateromatoza. Mai mult, aceste plăci de aterom se pot fisura, rupe, cu apariţia complicaţiilor redutabile: infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral.
De unde provine colesterolul?
Ficatul sintetizează majoritatea colesterolului de care are nevoie organismul uman, dar există şi un aport de colesterol, deloc de neglijat, din alimentaţie, în special din grăsimile animale: carne grasă, viscere (ficat), slănină, untură, unt, gălbenuş de ou, brânzeturi grase. Excesul de colesterol din sânge (hipercolesterolemia) poate proveni dintr-o sinteza crescută de colesterol sau din alimentaţie.
Există un colesterol “bun” şi unul “rău”?
Colesterolul este transportat în sânge de mici particule proteice:
– unele mici şi usoare – LDL (low density lipoprotein) – aşa numitul colesterol “rîu” pentru că se depozitează pe pereţii vaselor de sânge, îngrosându-le şi îngustându-le calibrul, generând ateroscleroza;
– altele mari şi grele – HDL (high density lipoprotein) – aşa numitul colesterol “bun” ce acţionează prin găsirea şi recuperarea părţilor din LDL pe care le aduce din nou în ficat, având un efect protector vascular antiaterosclerotic.
Valorile normale ale colesterolului în sânge:
– Colestrol total: sub 200 mg/dl (sub 190 mg/dl la persoanele cu cardiopatie ischemică);
– HDL – colesterol: peste 45 mg/dl pentru bărbaţi şi peste 55 mg/dl pentru femei;
– LDL – colesterol: sub 150 mg/dl (sub 100 mg/dl la persoanele cu cardiopatie ischemică);
– Raportul LDL/HDL – colesterol: peste 5.
Colesterolul crescut din sânge este, la ora actuală, considerat “inamicul numărul unu” al sănătăţii. Reducerea concentraţiei colesterolului sanguin reprezintă baza profilaxiei bolilor cardio-vasculare, având o importanţă similară cu aceea a controlului terapeutic corect al hipertensiunii arteriale. Mijloacele folosite sunt:
– nemedicamentoase: dietă, cu reducerea grăsimilor animale, şi exerciţiul fizic regulat;
– medicamentoase: statinele, fibraţii, derivaţii de niacină, răşinele sechestrante de acizi biliari.
Grăsimi cât mai puţine
Dieta zilnică trebuie să conţină cantităţi reduse de grăsimi saturate, bogate în colesterol, cum sunt cele de origine animală.
Trebuie evitate carnea grasă, slănina, untura, organele (ficat, creier, rinichi), mezelurile, mai mult de două gălbenuşuri de ou pe săptămână, maionezele, cremele, dulciurile rafinate (ciocolata, îngheţata), untul, smântâna, frişca.
Sunt recomandate uleiurile vegetale (ulei de măsline, floarea-soarelui, soia), legume, fructe, cereale, produse lactate degresate. Cafeaua se recomandă a fi făcută la filtru, folosind filtru de hârtie, pentru a absorbi grăsimile nesaponificabile care se eliberează în timpul fierberii. Se poate consuma şi alcool, dar în cantitate moderată (30 g alcool pur pentru bărbaţi şi 20 g pentru femei, adică, două pahare de vin – de preferat vinul roşu, 500 ml bere sau 70 ml tărie). Atenţie: aceasta este doza pe săptămână, nu zilnică şi trebuie nu să coexiste alte boli la care alcoolul este contraindicat (hepatita, ciroza, pancreatita).
Jogging-ul, exerciţiile fizice scad colesterolul
Un studiu efectuat de Dr. Williams Kraus de la Universitatea americană Duke şi publicat în ultimul număr al revistei “New England Journal of Medicine” demonstrează că exerciţiile fizice, practicate în mod regulat, scad nivelul colesterolemiei. Conform rezultatelor, jogging-ul a determinat scăderile cele mai importante ale colesterolului. Specialiştii au descoperit că mersul zilnic pe jos, timp de o jumătate de ora, poate să scadă riscul de infarct miocardic cu 30 până la 40%, efectul datorându-se în special creşterii HDL-colesterolului.
Ce avem de făcut?
Să ne prezentăm la medic periodic (anual) pentru evaluarea stării de sănătate, inclusiv a spectrului lipidic (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride) şi a prezenţei factorilor de risc cardiovascular (antecedente familiale, hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, fumat) pentru a interveni cât mai precoce în profilaxia şi/sau tratamentul aterosclerozei.
Pentru pacienţii asimptomatici, fără afectare cardio-vasculară dovedită, tratamentul hipercolesterolemiei se începe cu dieta şi exerciţiu fizic regulat timp de trei luni de zile, după care se face evaluarea spectrului lipidic. Dacă nivelul colesterolului se menţine ridicat, şi în special LDL-colesterolul este de peste 160 mg/dl, se recomandă tratament medicamentos, sub supravegherea medicului specialist, asociat dietei şi exercitiului fizic regulat. Aceasta este profilaxia primară a cardiopatiei ischemice.
Pentru pacienţii cu cardiopatie ischemică dovedită se recomandă de la început tratament medicamentos cu statine, care au, pe lângă efectul hipocolesterolemiant, şi efect propriu de regresie morfologică semnificativă a leziunilor de ateroscleroză (cuantificabilă prin angiografie sau ultrasonografie) şi stabilizare a plăcilor de aterom.