Astenia de primavară

Multe dintre noi la începutul primăverii resimt o stare de oboseală generală însoţită de slăbiciune fizică, deşi organismul este sănătos. Datorită simptomelor de oboseală sau chiar de epuizare fizică astenia de primavară este adesea confundată cu diferite boli.
Astenia de primavară poate avea diverse cauze şi se poate prezenta sub diferite forme, deoarece afectează individul atât în sfera psihică, fizică, intelectuală cât şi în cea sexuală. Totuşi, rareori aceste  forme nu interacţionează. Scăderea potenţialului fizic al individului afectat de astenie duce la scăderea potenţialului sexual, iar o mică depresie psihică poate provoca o scădere a capacităţilor intelectuale şi sexuale. Primavara este un anotimp mai dificil pentru unii dintre noi. Organismul este epuizat, lipsit de vitalitate şi forţă din cauza carenţelor alimentare, deoarece iarna se consumă multe alimente conservate, care au un aport redus de vitamine şi săruri minerale.Rezultatul? Oricine se resimte odată cu venirea anotimpului cald.
Astenia de primavară provoacă o stare de oboseală diferită de cea resimţită după un efort fizic sau intelectual prelungit şi apare în urma unei diminuări profunde a resurselor energetice ale organismului uman.  De aceea, cele mai mici eforturi epuizează resursele fizice, iar starea psihică a individului stă sub semnul iritabilităţii, al indispoziţiei şi al nesiguranţei. Astenia de primavară are cauze externe. În acest anotimp, mecanismele psihologice omului sunt în schimbare.  Omul se adaptează unui alt stil de viaţă, se îmbracă altfel, se bucură de venirea căldurii, de razele soarelui şi chiar se comportă diferit.
Ce trebuie să mâncăm primăvara
Modul în care ne hranim este extrem de important pentru întărirea organismului după perioada de iarnă. Pentru persoanele care suferă şi de anemie este indicată o alimentaţie pe bază de vegetale: plante care conţin multă clorofilă, săruri de fier şi vitamina C. Deasemenea, consumul de legume proaspete, de primăvară, atât de bogate în vitamine, săruri metalice diferite, activatoare ale metabolismului, ajută organismul să lupte şi să devină mai rezistent.
Primăvara trebuie să consumăm migdale, sparanghel, arahide, banane, morcov, ţelină, varză, curmale, spanac, mărar, smochine, linte, fasole, citrice, patrunjel, papadie, mere, orez, soia, untişor, salata verde de grădină, ridichi, ceapă verde.
Cura de vitamine primăvara
În această perioadă pot intra în meniul nostru verdeţurile de sezon: urzicile, salată verde, lobodă albă sau roşie. Consumul de urzici este important pentru organism datorită complexului de săruri de fier, vitamina C, vitamina A, care cresc rezistenţa la infecţii şi îmbunătăţesc simţul văzului. Vitamina B12 este antianemică, vitamina K este antihemoragică şi săruri minerale diverse întaresc organismul. Salata verde sau laptuca are rol sedativ în stările de hiperexcitabilitate sexuală, este un veritabil regenator al pielii când este aplicată extern în comprese. Salata verde conţine produşi hormonali (estrogeni), vitamine hidrosolubile (cele din complexul B, precum şi vitamina C). Toate aceste plante verzi, precum şi loboda alba şi roşie conţin vitaminele din complexul B şi sărurile minerale necesare sistemului nervos, pentru refacerea organismului. Loboda are în plus o acţiune diuretică şi depurativă.
 
Boli de primăvară
Poate cea mai întalnită boală apărută primăvara este alergia. Aceasta e produsă de polenurile transportate de vant în această perioadă a anului. Alergia se manifestă sub forma rinitei, conjunctivitei, dermatitei atopice şi a astmului bronşic.
Rinita alergică se caracterizează prin prurit (mâncărime) la nivelul nasului, faringelui, cerului gurii. Acest prurit este acompaniat de stranut şi de o secreţie nazală apoasă. Se combate cu medicamente antialergice administrate pe cale orală sau cu soluţii nazale.
 Conjunctivita alergică se manifestă prin prurit la nivelul conjunctivelor, acestea devenind congestionate (roşii). Lacrimarea excesivă apare des, ca şi senzaţia de usturime la nivelul ochilor. Uneori pleoapele se tumefiază (se umflă) datorită edemului alergic. Se tratează cu antialergice orale sau cu coliruri (soluţie ce se administrează local la nivelul sacului conjunctival).
Dermatita atopică apare la contactul cu polenurile diversilor arbori: plop, mesteacăn, stejar, ulm, arţar. Pielea se înroşeşte, se umflă datorită edemului şi devine pruriginoasă. Senzaţia de mâncărime poate fi atât de accentuată încât pacientul îşi poate produce leziuni de grataj (zgarieturi datorită scărpinatului). În cazurile mai grave aceste leziuni de grataj se pot suprainfecta cu diverşi microbi şi se impune un tratament antibiotic. Altminteri, se tratează cu antialergice orale şi corticosteroizi aplicaţi local pe pielea afectată, sub formă de creme sau unguente. Corticosteroizii sunt substanţe cu un puternic efect antialergic.
Astmul bronsic este o boală pulmonară cu o importantă componentă alergică. Se caracterizează prin inflamaţia şi obstrucţia bronşiilor (canalele prin care circulă aerul în plămâni). Evoluează în crize declanşate la contactul cu un alergen (substanţă ce determină o reacţie alergică în organism). Crizele constau în accese de tuse şi mai ales dispnee cu wheezing ce caracterizează astmul. Dispnee înseamnă o respiratie greoaie tradusă printr-o dificultate în a expulza aerul din plămâni datorită constricţiei bronsice. Wheezingul este o respiraţie şuieratoare cu zgomote de tonalitate înaltă, ascuţite. Tratamentul astmului se face bronhodilatoare (medicamente ce combat obstrucţia şi spasmul bronsic prin dilatarea bronşiilor). Se administrează în primul rând pe cale inhalatorie, dar şi orală. Corticosteroizii sunt foarte utili şi în cazul astmului ca tablete sau sub formă presurizată administrată prin inhalaţii.
Să facem faţă problemelor!
O altă afecţiune ce se reactivează primavara este boala ulceroasă gastroduodenala. Ea este determinată în primul rând de creşterea acidităţii sucului gastric şi duodenal, hiperaciditate ce atacă mucoasa gastroduodenală. Se produce o inflamaţie a mucoasei (gastroduodenita) şi în cazuri mai avansate apare o eroziune a mucoasei ca un crater numită nişă. Aceasta este caracteristică ulcerului. Simptomele bolii constau în durere cel mai adesea resimţită ca o arsură în abdomenul superior (central în ulcerul gastric şi lateral dreapta în cel duodenal). De obicei durerea este diminuată după ingerarea de alimente. Greaţa şi vărsăturile sunt destul de des întâlnite. Ca tratament avem la dispoziţie un arsenal vast de medicamente antiulceroase cu variate mecanisme de acţiune şi foarte eficiente.
Datorită frigului din timpul iernii şi alimentaţiei sărace în vitamine, primăvara ne putem confrunta cu unele viroze (răceli) apărute pe fondul unei imunităţi scăzute a organismului. Pentru a preveni acest lucru este bine ca în lunile de iarnă să consumăm multe fructe (mai ales citrice). Profilactic se pot face 2-3 cure cu Ecchinacea pe iarnă, un produs natural care întăreşte imunitatea organismului. Utilă este vitamina C (tablete efervescente sau Ascovit).
Frecvent întâlnită este şi astenia de primăvară caracterizată printr-o stare marcată de oboseală, disproporţională faţă de efortul fizic depus. Oboseala e însoţită de o scadere a capacităţii de concentrare, a atenţiei şi uneori chiar de o depresie psihică usoară. O cură de 7-10 zile cu produse care să conţină multivitamine şi multiminerale ajută la depăşirea momentului de astenie.